Câte grăsimi și carbohidrați ar trebui să consumi, conform noilor ghiduri OMS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat ghiduri actualizate în ceea ce privește alimentația , bazate pe cele mai recente cercetări și dovezi. Noul ghid vine sub forma mai multor documente, inclusiv:

1. Aportul total de grăsimi pentru prevenirea creșterii nesănătoase în greutate la adulți și copii: ghid OMS 

2. Aportul de acizi grași saturați și acizi grași trans pentru adulți și copii: ghidul OMS

3. Aportul de carbohidrați pentru adulți și copii: ghid OMS 

În general, OMS se concentrează mai puțin pe cantitatea de grăsimi și carbohidrați decât o făcea în trecut și se uită mai atent la calitate. Nu tot ce are de spus OMS este nou. De exemplu, organizația continuă să recomande ca adulții să-și limiteze consumul de grăsimi la 30% sau mai puțin din caloriile zilnice, scrie Medical News Today. Aportul de energie al unei persoane este măsurat ca și calorii furnizate de carbohidrați, proteine, grăsimi și alcool.

Obezitatea la nivel mondial aproape s-a triplat din 1975

Cu toate acestea, obezitatea la nivel mondial aproape s-a triplat din 1975, iar supraponderalitatea sau obezitatea afectează peste 340 de milioane de copii și adolescenți între 5 și 19 ani - 39 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani fiind supraponderali sau obezi în 2020. Documentele OMS reflectă un nou accent pe alimentația sănătoasă pe tot parcursul vieții.

Orientările OMS constată, de exemplu, că în cazul copiilor sub 2 ani, aceștia ar trebui să consume în mare parte grăsimi nesaturate. OMS recomandă insistent ca aceștia să consume nu mai mult de 10% din totalul caloriilor din grăsimi saturate, 1% sau mai puțin fiind acizi grași trans.

Ce grăsimi sunt nesănătoase?

Nutriționistul Michelle Routhenstein, care nu a fost implicat în publicațiile OMS, a spus: "Înainte, în general, era vorba doar despre "limitarea grăsimilor la 30% din aportul de energie".

"Și acum, ne uităm cu adevărat la grăsimile saturate ca fiind vinovate în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, deoarece sunt direct corelate cu o creștere a LDL și o creștere a rezistenței la insulină, care sunt factori de risc cardiometabolici", a spus ea.

OMS atrage atenția asupra faptului că acizii grași saturați consumați în produsele lactate și carnea grasă nu sunt sănătoși. Untul, untura, uleiul de palmier și uleiul de cocos conțin și grăsimi saturate.

Acizii grași trans provin în principal din surse produse industrial și de la animale precum vacile, oile și caprele. Alte astfel de animale rumegătoare includ căprioarele, elanul, cămilele, girafele și bivolii.

Noile publicații oferă îndrumări cu privire la modalitățile prin care oamenii pot înlocui grăsimile saturate nesănătoase și acizii grași trans cu acizi grași polinesaturați și acizi grași mononesaturați din surse vegetale.

Carbohidrați, fructe și legume

O schimbare de perspectivă este evidentă în noile linii directoare ale OMS și în cazul carbohidraților.

"Suntem mai specifici de unde provin nutrienții. Suntem interesați mai precis de fibrele care au carbohidrați mai complecși. Ne uităm la fibrele alimentare în principal din cereale integrale, fructe și legume, despre care știm că au un efect cardiovascular protector", a spus Routhenstein.

OMS pune acum accentul pe consumul de alimente care conțin fibre naturale, cum ar fi cerealele integrale, legumele și legumele. Astfel, în concluzie, pentru adulți, OMS încă recomandă limitarea consumului de grăsimi la 30% sau mai puțin din caloriile zilnice. Pentru carbohidrați, noile linii directoare pun accent pe sursă în detrimentul cantității acesteia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News