• Câte morți are pe conștiință Greenpeace. Raport al grupului privind Mintia, România

Greenpeace susține că a evaluat impactul emisiilor termocentralei Mintia asupra sănătății, iar rezultatele indică aproximativ 120 de decese premature pe an. Alte efecte includ 13 cazuri de greutate mică la nou-născuți, 50 de cazuri noi de bronșită cronică la adulți pe an și 400 de persoane pe zi care suferă de boli cum ar fi infecțiile respiratorii, inclusiv 80 de zile lucrătoare pierdute, din cauza expunerii la poluanții proveniți de la termocentrală. Se estimează că în fiecare an 100 de persoane sunt spitalizate din cauza bolilor respiratorii și cardiovasculare atribuite poluării aerului din cauza termocentralei. Depunerea de mercur estimată depășește valorile limită și pot duce la acumularea periculoasă a mercurului în pești într-un perimetru de 200 km2, cu o populație de aproximativ 34.000 de persoane.

Raportul, autoincriminare pentru Greenpeace

În măsura în care poluarea aerului reprezintă principalul factor de risc pentru sănătatea umană la nivel global și are efecte negative grave asupra ecosistemelor, așa cum susține chiar raportul citat, Greenpeace are pe conștiință mii sau zeci de mii de decese care ar fi putut fi evitate. Activiștii acestei grupări au fost printre cei mai vocali agenți de influență care s-au împotrivit la dezvoltarea centralelor nucleare, derulând campanii de înspăimântare a populației care au avut efecte mai ales în Germania Federală. Greenpeace a încercat să aducă strategia ”terorii” nucleare și în România, punând în scenă mai multe acțiuni de protest împotriva construcției reactoarelor 3 și 4 de la Cernavoda. Desigur, întârzierea investițiilor are  cauze mult mai serioase, care țin de incapacitatea administrativă a guvernelor Boc și de problemele aduse de criza financiară globală, dar în perioada negocierilor între Nuclearelectrica, ENEL, RWE, CEZ, GDF Suez, un factor de presiune suplimentar a fost adus de campania Greenpeace.

Chiar este intervenția Greenpeace dezinteresată?

Greenpeace susține că prin demersul său cere României să dea prioritate producției de energie din surse regenerabile, pentru a proteja sănătatea cetățenilor și mediul înconjurător.

Interesul descoperit de Greenpeace pentru România și mai ales pentru Mintia-Deva vine în contextul în care, la nivel european, se desfășoară un adevărat război al intereselor economice, iar Rusia caută să-și sporească influența politică folosind pârghii energetice. Țările din Est, mai ales Polonia și România, ar putea fi grav afectate de politicile de mediu care urmăresc închiderea centralelor pe cărbune. Germania, blocată în ceea ce privește energia nucleară (printre altele chiar de Greenpeace), are capacitatea tehhnologică și investițională pentru a se orienta rapid spre centralele pe gaz, beneficiind și de gazul rusesc adus de conductele North Stream.

Bătălia se duce pentru pachetele de compensații oferite țărilor afectate de aceste măsuri, pentru asigurarea securității lor energetice, dar și a celei sociale,  în condițiile pierderii a mii de locuri de muncă în zone monoindistriale. Fără a mai vorbi de lipsa fondurilor pentru investițiile necesare și de scumpirea energiei, care afectează atât populația cât și industria. 

Înainte ca noua Comisie Europeană să înceapă negocierea acestor subiecte, în România pare că a încecput activarea unor mecanisme de control social, ca să nu spunem manipulare, consacrate: inducerea fricii, construirea unei identități negative a obiectivului vizat, contaminarea emoțională a unor segmente populaționale neimplicate direct și delegitimarea reacției celor direct afectați de măsura propusă (în cazul de față închiderea centralelor pe cărbune, industrie cu zeci de mii de angajați). 

Termocentrala Mintia este a treia cea mai mare centrală termică din țară, cu un total de șase unități și o capacitate de 1285 MW și funcționează fără autorizație integrată de mediu din 2013.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News