Căutând fericirea chimică: De ce unul din zece europeni ajunge să ia antidepresive la vârsta mijlocie. Cum stă România

Cercetătorii de la Universităţile din Warwick şi Stirling, Marea Britanie, atrag atenţia asupra riscului crescut de depresie care apare în jurul vârstei de 40 de ani, arătând că, în 2010, unu din zece europeni de vârstă mijlocie a luat medicamente antidepresive.

Autor: Roberta Cautiş

Pe primul loc într-un top al consumului de antidepresive în 2010 se află Marea Britanie, urmată de Portugalia, Franţa şi Lituania, potrivit cercetătorilor britanici citaţi de

Andrew Oswald de la Universitatea din Warwick, a declarat: "Având în vedere că trăim în cea mai bogată şi mai sigură epocă din istoria omenirii, poate ar trebui să ne întrebăm de ce unul din zece cetăţeni de vârstă mijlocie, din Europa, au nevoie de o pilulă pentru a face faţă vieţii. Există un număr imens de persoane care depind de fericirea chimică."

Oamenii de ştiinţă au declarat că rezultatele au susţinut ipoteza conform căreia cei mai mulţi dintre noi experimentăm binele în viaţă, sub forma literei U. Aşadar ne începem si ne sfârşim vieţile relativ fericiţi, dar la jumătatea vieţii, ne împotmolim de eforturile şi presiunile de la locul de muncă şi de acasă, acestea conducând la o criză.

Profesorul Oswald, a declarat pentru MailOnline: "Cel mai probabil atunci când oamenii sunt tineri, încep viaţa fericiţi, optimişti, dar cu aspiraţii imposibile. Pot avea scopuri cum ar fi acela de a câştiga Wimbledon sau, poate, de a face destui bani pentru a trăi în Wimbledon. Dar odată ajunşi în pragul vârstei de mijloc, ei descoperă cum stau lucrurile de fapt. Atunci are loc confruntarea cu eşecurile si greutăţile vieţii şi se văd nevoiţi să îşi retragă o parte din ambiţii, ceea ce este dureros. Între 40 şi 50 de ani, învaţă cum să renunţe la unele din visele lor. În cele din urmă, după ce se confruntă cu acestea, le fac faţă şi în acelaşi timp reuşesc să îşi accepte imperfecţiunile, treptat, ei încep să devină mai fericiţi, pe la vârsta de 60 de ani si dincolo de aceasta."

Profesorul Blanchflower a declarat că oamenii veseli pot trăi mai mult decât cei nefericiţi, deşi a recunoscut că acest "efect de selecţie" nu joacă un rol important şi decisiv în a explica fenomenul. Studiul a fost publicat ca un document de discuţie de către Institutul IZA din Bonn.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News