Cauza exploziei de la Călimăneşti. Cele trei ipoteze luate în calcul de anchetatori. Se știa de pericolul de pe A7?
Anchetatorii, care încearcă să afle cauza exploziei de la Călimănești, ar lua în calcul trei ipoteze.
Anchetatorii încearcă să afle cum a avut loc explozia de la Călimănești și iau în calcul mai multe ipoteze referitoare la cauzele deflagrației, relatează Antena 3 CNN. Prima dintre acestea ar fi eroarea umană, iar aici ar fi vorba despre două scenarii.
Cel mai greu de verificat este cel care presupune că atunci când a fost instalată conducta, în 1973, muncitorii nu au respectat adâncimea la care trebuia să fie aceasta îngropată, dar datele au rămas corecte în actele de la Transgaz. Așa s-ar fi putut ajunge la faptul că muncitorii care au lucrat acum să știe că era vorba de o conductă aflată la cel puțin 1 metru adâncime, când de fapt, nu era așa.
Celălalt scenariu este legat de o eroare umană a muncitorilor actuali, care nu au respectat avertismentele de la Transgaz și au săpat mai mult decât trebuia.
"Aveau contracte individuale de muncă încheiate atât accidentații, cât și decedații. În ceea ce privește instructajul și celelalte documente, abia acum colegii mei verifică și partea de documente", a spus Eliza Botezatu, inspector-şef ITM Vrancea.
Se știa pericolul?
Potrivit celei de a doua ipoteze, oamenii ar fi fost trimiși să sape acolo de către compania la care lucrau, deși pericolul era cunoscut. Din precizările de la Transgaz a rezultat că, de fapt, constructorul nu a respectat avizul de amplasament pentru porțiunea autostrăzii Focșani-Bacău de pe teritoriul județului Vrancea.
Mai mult, Transgaz a transmis și că firma respectivă nu are aviz pentru relocarea magistralei de gaze care intersectează acest tronson. Lucrările de construcție nu puteau să fie demarate decât după ce Transgaz aviza proiectul tehnic de relocare a conductei de gaze. Astfel, ar fi trebuit ca întâi să fie relocată conducta de gaze și abia apoi să se înceapă lucrările la autostradă.
"S-a efectuat în cauză și o expertiză topometrică și, la momentul de față, continuă cercetările la fața locului cu specialiștii de la Institutul Național de Criminalistică și cu experții din cadrul Insemex-ului", a spus Nicolae Pîrcălăbescu, prim procuror-adjunct.
Conducta ar fi putut fi fisurată
Totodată, există și ipoteză potrivit căreia magistrala de gaz ar fi fost fisurată deja, înainte de începerea lucrărilor. Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, antreprenorul, prin subcontractantul de specialitate, nu efectua lucrări de relocare a conductei de gaz, ci doar lucrări de îmbunătățire a terenului de fundare a corpului autostrăzii.
Asta ar înseamna că lucrările erau efectuate la suprafață, dar dacă în subteran ar fi fost o pungă de gaz acumulat de-a lungul timpului, o singură scânteie provocată de fricțiunea dintre cupa excavatorului și pietre ar fi fost de ajuns să provoace explozia. Ancheta în acest caz continuă, iar procurorii urmează să stabilească care a fost, de fapt, cauza acestei tragedii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
