Cutremurele sunt generate de eliberarea bruscă de energie de-a lungul fracturilor din scoarța terestră.
Din cauza mișcării constante a plăcilor tectonice, în masele de rocă de pe ambele părți ale fracturii se acumulează continuu tensiuni enorme. Când eforturile ating un nivel critic, se eliberează ca o mișcare bruscă sacadată. Energia care este eliberată călătorește sub formă de valuri prin pământ și pe suprafața pământului, provocând cutremurele.
Cutremurele rezultate din tectonica plăcilor se numesc cutremure tectonice. Acestea reprezintă majoritatea cutremurelor din întreaga lume și au loc în principal de-a lungul limitelor plăcilor tectonice.
La est de Alpi se întinde o regiune caracterizată de câteva microplăci și lanțuri muntoase mici: Ținutul Panonic (azi Ungaria și țările învecinate), Munții Carpați la nord și est (Slovacia, Ucraina, România) și Alpii Dinarici până la sud (cea mai mare parte a peninsulei Balcanice, toate țările din Slovenia până în Grecia și Turcia).
Mișcarea acestor plăci a încetinit și lanțurile muntoase sunt moderat active astăzi, cu excepția colțului de sud-est al Carpaților. Aceasta este regiunea Vrancei, din România, unde ultimul fragment de litosferă care nu și-a găsit spațiu la suprafață se scufundă.
În secolul al XX-lea, în această zonă au avut loc patru cutremure mari (magnitude mai mare de 7); ultima dintre acestea, în 1977, a pus în pericol orașul București și ar fi putut provoca tsunami la Marea Neagră, scrie ETH Zurich.
Cutremurul din Valdivia din 22 mai1960,este cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată. Acesta a avut o magnitudine de moment de 9.5 grade. În urma acestui cutremur au murit, doar în Chile, peste 1.600 de oameni.
Alte două milioane au rămas pe drumuri după ce le-au fost distruse casele, iar pagubele economice s-au ridicat la peste 550 de milioane de dolari. La două zile după cutremur și vulcanul chilian Cordon Caulle a erupt după patru decenii de inactivitate, completând tabloul dezastrului.
Subsolul pământului este în continuă mișcare: de aceea se înregistrează zilnic cutremure mici și mari pe Pământ. Cu toate acestea, nu toate au o cauză naturală: unele dintre ele sunt provocate de om.
În acest caz, comunitatea științifică vorbește despre ”cutremure induse” sau ”seismitate indusă”, fenomen provocat adesea de intervenții tehnice de amploare efectuate în subteran. Cu unele excepții, acestea sunt mici cutremure care sunt aproape imperceptibile la suprafață.
În unele țări, cutremurele provocate de om sunt cunoscute în principal pentru legătura lor cu proiectele geotermale. Totuși, alte utilizări ale subteranului pot provoca și șocuri seismice, de exemplu injectarea de CO 2 sau ape uzate, extracția – convențională sau nu – de petrol sau gaze naturale prin fracking sau proiecte în industria minieră sau construcția de tuneluri.
Iren Moldovan, şef laborator Seismologie şi Structura Litosferei în cadrul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), a spus pentru Green News că printre activităţile umane care cauzează cutremure se numără explorările şi exploatările de gaze de şist.
În SUA, cea mai mare magnitudine raportată pentru un cutremur generat din aceste cauze a fost de 5,5 grade.
”Problema cea mare din punct de vedere seismic este că aceste cutremure induse, chiar dacă nu sunt mari, devin un fenomen constant în zonele cu exploatări de gaze de şist şi afectează fondul construit prin frecvenţa lor”, a spus Moldovan.
După cum a demonstrat un studiu realizat în 2007 de SED, chiar și ploaia poate provoca cutremure. În august 2005, o serie de precipitații intense au provocat mici cutremure în zonele carstice de-a lungul Alpilor.
Apa, care în mod normal se dispersează rapid, crește presiunea porilor în subsol, reducând astfel frecarea internă și odată cu ea rezistența rocii. În cazuri extreme, roca se sparge, rezultând un cutremur.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News