Caz Caracal - Victor Alistar, membru CSM: Procurorul de caz a încadrat greşit cauza. Erorile în cazul Alexandra

'Cazul dramatic petrecut la Caracal privind pe copilul Alexandra Mâceşanu, victimă a unor infracţiuni şi reacţia anchilozată, incompetentă şi sfidătoare şi cu tente penale a poliţiştilor şi magistraţilor implicaţi până la un anumit moment în cadrul procedurilor legale de intervenţie ne obligă pe toţi să tragem un semnal de alarmă faţă lipsa de inters a statului şi funcţionarilor săi în privinţa siguranţei şi drepturilor cetăţenilor dar şi faţă de condiţia umană în general. La momentul acestui apel nu este confirmat oficial dacă Alexandra Mâceşanu este încă în viaţă sau nu, însă modul în care au acţionat persoanele cu funcţii de răspundere în acest caz a denotat o gravă încălcare a legii, dar şi o gravă criză de sistem care a fost constant orientat spre desconsiderarea cetăţeanului şi în final a fiinţei umane, în favoarea unor pârghii de putere îndreptate constant împotriva sa. Din acest punct de vedere, atât sistemul judiciar şi de ordine publică cât şi cel administrativ sunt grav bolnave', a declarat Victor Alistar, în comunicatul menţionat.

El se referă la 'statul care ne supraveghează, dar nu ne ocroteşte'. 'Pentru că majoritatea instrumentelor de forţă ale statului au ca prioritate urmărirea persoanelor incomode în special privind riscul de criminalitate cu gulerele albe şi nu pentru apărarea siguranţei persoanelor faţă de riscul criminalităţii violente şi traficului de persoane, s-a ajuns la situaţia ca Alexandra să îşi fi pierdut viaţa cu zile. Aceasta este consecinţa statului care ne supraveghează, dar nu ne ocroteşte!', afirmă reprezentantul societăţii civile în CSM.

Citește și: Un cercel al Alexandrei, găsit în mașina suspectului. Declarații incredibile ale acestuia: "Am făcut foc din cauza țânțarilor"

Greșelile în cazul Alexandrei

Victor Alistar se referă la greşelile în acţiunile desfăşurate pentru localizarea apelului la 112, dar şi de către procurorul de caz şi poliţia din Olt. 'Sistemul de localizare a persoanei apelante aflată în situaţie critică este reglementat dar mai ales calibrat şi gestionat deficitar raportat la scopul dat de lege acestui sistem. În România există mecanisme foarte performante de localizare a persoanelor, care sunt utilizate în concret, şi care în acest caz nu au fost folosite, deşi legea permitea fără dubiu utilizarea lor. Deşi nu pot să dau mai multe date nedestinate publicităţii, în cazul unui smartphone ca al victimei el este detectabil prin tehnologia deţinută de autorităţile statului chiar şi când este deconectat de la reţea. Procurorul de caz a încadrat greşit cauza având în vedere elementele care se degajau din conţinutul convorbirilor înregistrate în sistemul 112. Şi aici nu mă refer la întârziata schimbare a încadrării de la dispariţie la sechestrare de persoane (infracţiunea de lipsire de libertate), ci la infracţiuni mai grave care indicau criminologic risc iminent pentru viaţa victimei. Poliţia a acţionat indolent şi incompetentent şi pe baza unor proceduri operative care erau ineficiente deşi erau la dispoziţie alte tehnici operative şi mijloace care nu au fost realizate. În legislaţia românească există prevederi care permit intrarea la orice oră în orice locaţie, inclusiv domiciliu, atunci cand sunt infracţiuni în desfăşurare şi care pun în pericol viaţa şi integritate fizică a persoanelor. Art. 159 alin. (3), art. 293 alin. (2) din Codul de procedură dispune clar posibilitatea organului de ordine publică de a intra în imobil în cazul infracţiunilor flagrante', evidenţiază reprezentantul în CSM.

Apeluri către autorităţile publice

'Prezentarea unui raport public al Inspectoratului General al Poliţiei Române care să radiografieze modul de operare în acest caz, disfuncţiile, tehnicele investigative similare ale altor poliţii partenere care nu au fost utilizate şi mai ales a unui plan măsurabil şi evaluabil de măsuri pentru actualizarea procedurilor operative; Investigarea responsabilităţilor individuale şi culpabilităţilor legale ale procurorului de caz, poliţiştilor şi factorilor de răspunedere de la Serviciul naţional de urgenţă 112 şi stabilirea unor sanţiuni care să descurajeze pe viitor neasumarea răspunderii profesionale de natură a afecta siguranţa persoanelor drepturile şi libertăţile lor fundamentale, până la nivel de răspundere penală individuală. Disimularea răspunderii pentru modul în care sistemul de ordine publică nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale nu poate să fie o opţiune legitimă, dacă sunt şi alte persoane responsabile trebuie toate să răspundă în faţa legii, nu să se paseze răspunderea pentru ca în final să nu răspundă nimeni sau aproape nimeni;

În acest sens fac apel la secţiile Consiliului Superior al Magistraturii să trateze cu maxim respect pentru opinia publică măcar acest caz, dacă Inspecţia Judiciară va identifica culpabilităţi individuale sau dacă acestea nu fac obiectul competenţei Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie; Anchetarea de urgenţă a sumelor uriaşe utilizate pentru dotarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale care în descrierea obiectivelor de investiţii şi în documentaţiile de achiziţie au prevăzut parametri care acum nu sunt dovediţi ca eficacitate, pentru a se determina dacă sistemele achiziţionate nu respectă cerinţele fie dacă documentaţia de achiziţie nu a respectat obiectivele de investiţii asumate prin documentaţia de aprobare a cheltuielilor; Modificarea cadrului normativ prin Ordonanţa de Urgenţă în sensul trecerii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în subordinea Ministerului Comunicaţiilor sau al Ministerului de Interne pentru asigurarea principiului celor 3C (unitate de Coordonare, Comandă şi Control), aşa cum mai sunt şi alte structuri din sistemul naţional de siguranţă în subordinea executivului (exceptate fiind doar cele două structuri clasice de informaţii ale statului român care trebuie să rămână autonome sub coordonarea Preşedintelui). Aşa cum s-a demonstrat în acest caz principiul interoperabilităţii şi coordonării fiind mult mai important pentru cetăţeni şi societate în ansamblu decât centrii de putere; Este important pentru reprezentanţii profesiilor să trateze cu decenţă şi adevăr problemele din sistem şi nu să se solidarizeze cu incompetenţa, indolenţa şi neglijenţa criminale dacă doresc să prezerve respectul societăţii pentru aceste profesii. În acest sens, le solicit să nu mai sfideze opinia publică şi victimele unor asemenea tragedii susţinând că nu au avut cadru legal.

Citește și: Antena 3: La Caracal, nu a fost un singur procuror, ci trei! S-au certat ca la ușa cortului

Există cadru legal pentru pătrunderea fără mandat în cazul infracţiunilor flagrante şi pentru a lua toate măsurile pentru protecţia vieţii şi integrităţii fizice a persoanelor: Art. 23 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, coroborate cu Art. 159 alin. (3), art. 293 alin. (2) din Codul procedură penală dar şi alte acte normative care completează cadrul de reglementare; Solicit celor care se dedau la manipulare, minciună şi activism politico-securistic să nu se folosească de această dramă a Alexandrei pentru a solicita modificări legislative care să mute din nou accentul pe manevre de supraveghere a populaţiei de pe mecanismele deja existente în legislaţie de apărare a vieţii şi integrităţii persoanelor şi care nu au fost aplicate. Solicit celor care pretind statute de superioritate să nu mai atace SIIJ (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie) ca să blocheze singurul instrument pentru tragerea la răspundere a celor din magistratură care nu respectă legea în activitatea lor, cu urmări deosebit de grave. Fac apel la unii dintre formatorii de opinie din justiţie care au minţit pentru acoperirea incompetenţei că nu a existat cadru legal de acţiune, ca măcar în faţa acestei drame să dovedească decenţă şi cumpătare, ca să nu se plaseseze în dilema de a alege între grija de carieră politico-judiciară şi viaţa unui om'.

Cazul violului de la Vaslui

Victor Alistar mai aminteşte şi de cazul de la Vaslui din anii trecuţi, când 6 autori ai unei infracţiuni grave de viol în grup au fost cercetaţi în stare de libertate, dar şi despre faptul că deşi în ţara noastră se cheltuiesc sume uriaşe cu sistemul de informaţii, ordine publică şi justiţie, a fost pusă oficial pe lista neagră a traficului de persoane. 'Doar ca o aducere aminte trebuie să menţionez şi de cazul de la Vaslui în care cei 6 autori ai unei infracţiuni de viol în grup, cu circumstanţe deosebit de grave erau cercetaţi în stare de libertate, sau faptul că România care cheltuieşte sume uriaşe cu sistemul de informaţii, ordine publică şi justiţie a fost pusă oficial pe lista 'neagră' a traficului de persoane. Acesta este sistemul pentru care societatea trebuie să aibe minima toleranţă şi împotriva căruia este atât de revoltată. Statul Român trebuie să înceteze să mai fie un adversar al cetăţeanului, ci un slujitor al său, profesiile din magistratură, administraţie şi ordine publică trebuie în faţa unor asemenea evidenţe să revină la respectul pentru valorile fiinţei umane şi să îi trateze cu abnegaţie pe cetăţeni şi contribuabilii veniturilor lor', mai afirmă reprezentantul societăţii civile în CSM în comunicatul său.

Citește și: Raluca Prună, comentariu caz Caracal. Maria Văsîi: "Nu merită nici să discutăm. Rușine! Rușine!"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News