Cazanciuc, după tragedia de la 2 Mai. Ce se pregătește pentru cei care conduc un autovehicul fără permis

Robert Cazanciuc a analizat impactul tragediei de la 2 Mai, unde doi tineri au fost uciși de un șofer drogat, și modul în care a influențat societatea. La un an după acest incident, el subliniază că, deși tragedia a fost un moment de conștientizare socială și a determinat adoptarea Legii Anastasia pentru a combate conducerea sub influența substanțelor, efectele imediate ale legii nu au fost suficiente.

„Tragedia de la 2 Mai – lecții învățate și nu !

La un an de zile de la moartea a doi tineri, uciși de un șofer drogat, și adăugarea sinonimului tragedie micii localități de la malul mării, ne punem în continuare întrebarea dacă accidentul putea fi evitat, dacă autorul va primi pedeapsa cuvenită, dacă societatea a reușit să iasă din zona fatalității în care suntem neputincioși, furioși, și să treacă în zona în care destinul nu este blestem, ci o parte a libertății noastre de a influența nu doar propriul drum, ci și mersul societății!

Aș începe cu ultima întrebare și aș răspunde categoric: Da, accidentul de la 2 Mai a fost un moment de trezire socială, determinat nu doar de strigătul de durere al părinților Robertei și ai lui Andrei sau al camarazilor lor răniți, ci și de conștientizarea riscurilor consumului de droguri în rândul tinerilor. A fost momentul de la care un număr uriaș de români nu doar că au înțeles că mergând liniștiți pe drumul lor pot fi spulberați de șoferi băuți sau drogați, dar au creat și un vuiet național care a determinat instituțiile statului să acționeze, precum și mii de oameni simpli, companii mari sau mici, care au promovat Legea Anastasia cu speranța că pedeapsa cu închisoarea va duce în mod real la salvarea de vieți.

La 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii s-a produs tragedia de la 2 Mai. Din păcate, timpul scurt de la intrarea în vigoare nu a putut avea efectul preventiv scontat, dar șoferul vinovat nu va mai putea primi o pedeapsă cu suspendare.

Când legea a fost adoptată, am promis public că nu mă voi opri doar la proiectul legislativ în sine, ci că voi face tot ce îmi va sta în putere ca, în baza ei, să ajungem la scăderea numărului de morți pe șosele.

Am spus de la început că scopul legii nu este de a trimite oamenii la închisoare. Fiecare șofer ajuns în spatele gratiilor înseamnă că cel puțin un om și-a pierdut viața, iar dorința mea a fost pur și simplu să nu ne mai moară semenii în accidente care pot fi evitate.", a scris Robert Cazanciuc. 

Pedepse mai mari pentru cei care conduc un autovehicul fără permis

Robert Cazanciuc a subliniat că, după adoptarea Legii Anastasia, promovarea intensivă a legii a dus la o scădere semnificativă a accidentelor rutiere fatale cauzate de șoferi sub influența alcoolului sau a drogurilor. Cu toate acestea, au crescut contravențiile și numărul de accidente provocate de șoferi fără permis.

„Popularizare fără precedent a legii a condus la un răspuns social care merită consemnat: a scăzut numărul de infracțiuni de conducere sub influența alcoolului, fără accidente rutiere, dar a crescut numărul de contravenții. Aceasta înseamnă că șoferii continuă să se urce la volan băuți, dar scade cantitatea de alcool consumată și implicit numărul de accidente grave cauzate de diminuarea capacității de conducere.

Tot acest efort uriaș de promovare a efectelor legii din partea autorităților, a unui număr impresionant de companii private, precum și a presei, a făcut ca la un an de zile de la intrarea în vigoare a Legii Anastasia, petrecută cu doar 30 de zile înaintea tragediei de la 2 Mai, să avem o scădere cu 20 % a deceselor produse în accidente rutiere comise de șoferi aflați sub influența alcoolului sau a drogurilor.

Pentru că cele mai grave accidente sunt produse de regulă de șoferii băuți sau drogați, Campania „Fii curat la volan” s-a concentrat pe acest tip de accidente, dar poate mesajul nu a reușit să ajungă și la a treia categorie vizată de lege, și anume șoferii fără permis de conducere sau cei care aveau suspendat acest drept.

La data de 12 iulie anul acesta anunțam public că la această categorie avem doar o stagnare a numărului de decese, comparativ cu anul trecut, cauzate de persoane care au condus autovehicule fără a avea acest drept, şi că va trebui, așadar, ca în perioada următoare să concentrăm efortul preventiv spre cei predispuși la asemenea infracțiune.

Din păcate, la 28 iulie 2024, un șofer fără permis în vârstă de 17 ani a produs un accident rutier, în cartierul Pantelimon din București, în care a murit un copil de 9 ani, iar sora sa, de 7 ani, a fost grav rănită.

Nu aș fi vrut să ajungem aici, dar în septembrie vom dezbate în Senat, în procedură de urgență, o inițiativă legislativă prin care se vor majora pedepsele pentru cei care conduc un autovehicul fără permis, iar pedepsele nu vor mai putea fi suspendate, indiferent dacă s-au produs sau nu accidente cu răniri sau decese.

Îmi doresc ca o altă lege pe care am inițiat-o (Legea 172/31 mai 2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri și alte substanțe susceptibile de avea efecte psihoactive) să pună serios pe gânduri pe cei care ar intenționa să se urce la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor, știind că pot rămâne fără permis până la 10 ani, indiferent dacă au comis un accident sau nu.

Oricât de mult se implică presa sau mediul privat în promovarea efectelor acestor legi, rămâne în sarcina autorității judecătorești să aplice legea în litera și spiritul ei, astfel încât condamnările la pedeapsa cu închisoarea sau interzicerea dreptului de a mai conduce autovehicule pentru un număr mare de ani să-i facă să înțeleagă pe cei care mai cred că pot fi deasupra legii că nu mai există alt drum decât către închisoare pentru cei care se urcă la volan băuți, drogați sau fără permis.", a scris Robert Cazanciuc. 

Sistemul judiciar trebuie să asigure selecția și pregătirea adecvată a magistraților

Robert Cazanciuc a subliniat că familiile victimelor și întreaga societate așteaptă ca dreptatea să fie aplicată efectiv, nu doar ca o valoare simbolică, ci ca o realitate concretă care să protejeze cetățenii. 

„Așteptările pentru a se face dreptatea pe care o permite legea sunt mari din partea familiilor celor dispăruți sau răniți, dar și a unei întregi societăți care așteaptă ca statul de drept să nu rămână doar o valoare constituțională invocată din când în când în relația cu străinătatea, ci o realitate care să-i determine pe români să se simtă protejați în țara lor, indiferent cum îl cheamă sau câte resurse ar avea autorul unei infracțiuni.

Accidentul de la 2 Mai a adus în spațiul public de o manieră foarte violentă problema consumului de droguri în rândul tinerilor, dar la fel de șocant și problema adecvării resursei umane din justiție, atunci când judecătorul învestit cu soluționarea cazului Pascu s-a comportat ca și când nu citise deloc dosarul pe care îl avea de soluționat. Ceea ce a părea să fie o greșeală sancționabilă a fost completat de imaginea aceluiași magistrat în fața camerelor de luat vederi, unde, deşi nu era obligat de nimeni să dea piept cu jurnaliștii, a preferat să rămână minute în șir fără să spun nimic, spre stupefacția întregii țări.

Cred că sistemul judiciar are datoria legală și morală față de o societate care îi respectă independența și îi recunoaște nevoia unui statut privilegiat, de a nu face sub nicio formă o selecție cantitativă a viitorilor magistrați, indiferent cât de perpetuă pare să fie criza de personal. Românii merită să aibă parte de magistrați știutori de carte și cu suficientă experiență de viață ca să poată înțelege complexitatea unor relații sociale, care să le permită să fie empatici, să nu uite nici un moment că în fața lor se află oameni, și nu doar părți în dosare.", a scris Robert Cazanciuc pe pagina de Facebook. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News