O investigație realizată de Agenția de presă Reuters, în Ucraina și Rusia, scoate la iveală rolul tot mai important al spionajului, în războiul modern, dar și modul în care înțeleg loialitatea față de propria țară persoanele în vârstă, care au trăit în perioada Uniunii Sovietice înainte de destrămarea acesteia în 1991.
Publicitate
Vasyl Maliuk, șeful SBU, a declarat Reuters că munca de contraspionaj pentru identificarea și eliminarea agenților ruși este esențială pentru victoria în război. „Abordarea noastră sistematică dă rezultate. Am eliminat agenții inamici din toate sferele vieții și continuăm să facem acest lucru”, a spus Maliuk. Potrivit lui, Kremlinul a infiltrat în secret Ucraina și a recrutat colaboratori timp de decenii. Peste 3200 de procese pentru trădare și spionaj se desfășoară de la începutul războiului, în februarie 2022.
În timp ce Rusia nu a comentat acuzațiile, activitatea contraspionajului ucrainean a devenit tot mai vizibilă, în special prin atacuri precise asupra unor ținte importante, precum asasinarea generalului-locotenent Igor Kirillov, șeful trupelor ruse de protecție nucleară, biologică și chimică, în urma unui atentat organizat de SBU la Moscova.
Printre cei condamnați pentru trădare se numără și Kolesnikov, un cetățean ucrainean găsit vinovat de furnizarea către ruși a coordonatelor unor obiective militare, dar și civile. În septembrie 2022, acesta a transmis informații despre o întâlnire planificată la Hotelul Sunrise din Zaporizhzhia. Deși întâlnirea nu a avut loc, o rachetă rusească a lovit clădirea, provocând moartea unui civil și rănirea altor cinci persoane.
SBU a început să-l urmărească pe Kolesnikov după ce martorii au observat mașina acestuia în apropierea unui bloc lovit de o rachetă rusească. Investigațiile au inclus urmărirea telefonului său și instalarea unor microfoane în mașina personală, unde a fost înregistrată o conversație incriminatoare.
Un moment crucial în soluționarea cazului de spionaj al lui Kolesnikov a fost marcat de plantarea unui dispozitiv de supraveghere în mașina sa, conform declarațiilor unui ofițer SBU. Acest dispozitiv a înregistrat discuții incriminatoare între Kolesnikov și Vitaly Kusakin, un prieten care lucra ca șofer pentru un oficial local și pe care Kolesnikov l-a recrutat pentru a colecta informații.
Kolesnikov a fost arestat pe 5 mai 2023, la domiciliul său. În timpul procesului desfășurat cu ușile închise la o instanță din Zaporizhzhia, el a declarat că este împotriva guvernului ucrainean, dar nu a țării în sine.
A pledat „parțial” vinovat la acuzațiile de trădare, susținând că nu știa că vărul său, Kusakin, care îi ceruse informații, era membru al FSB-ului rus la momentul respectiv. Totuși, judecătorii au respins această apărare, găsindu-l vinovat de acțiuni intenționate care au oferit „asistență unui reprezentant al unui stat străin în desfășurarea de activități subversive”.
Kolesnikov a fost condamnat pentru trădare, în timp ce Kusakin, complicele său, a primit o pedeapsă de 15 ani de închisoare.
Ofițerii SBU au identificat mai multe categorii de cetățeni susceptibili de a fi recrutați de inamic: persoane pro-ruse sau cu legături de familie cu serviciile de informații rusești, rude ale soldaților ucraineni capturați și familii din teritoriile ocupate.
În cazul său, Kolesnikov a recunoscut opoziția față de guvernul ucrainean, dar a susținut că nu era împotriva Ucrainei ca țară. Totuși, activitățile sale au contribuit la atacuri devastatoare, subminând eforturile de apărare ale Ucrainei.
Într-un interviu oferit Kolesnikov, condamnat la închisoare pe viață pentru trădare în Ucraina, se conturează o imagine complexă a motivelor și regretelor sale. Acesta a susținut conceptul de „Lume Rusă” – o doctrină promovată de președintele Vladimir Putin, care subliniază legăturile istorice și culturale ale Moscovei cu națiunile vecine. Ideologia a fost adesea folosită de extremiștii din Rusia pentru a justifica intervenții în străinătate în apărarea vorbitorilor de limbă rusă.
„Nu am făcut asta pentru bani”, a spus el, referindu-se la actele sale de spionaj. În ciuda loialității sale față de această doctrină, el și-a exprimat regretele față de anumite consecințe ale acțiunilor sale.
Trădătorul a recunoscut că inexactitatea unor atacuri cu rachete a dus la moartea civililor nevinovați, o realitate care l-a marcat profund. De asemenea, a subliniat că războiul – pe care l-a perceput inițial ca pe o operațiune rapidă și precisă – s-a transformat într-un conflict prelungit, ce durează de aproape trei ani, devastând țara sa natală.
Acest caz evidențiază complexitatea și contradicțiile loialităților individuale într-un context de război și propagandă. În timp ce ideologia „Lumii Ruse” poate servi drept motivație pentru unii, realitatea brutală a războiului provoacă regrete și deziluzie, chiar și în rândul celor care au sprijinit inițial această viziune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu