Cazul Ucraina. Descifrarea tacticilor privind dezinformarea făcută de Rusia

Începând cu invazia în forță din februarie 2022, Rusia a încercat strategic să intensifice tensiunile dintre conducerea politică și militară a Ucrainei, având ca scop destabilizarea situației și cultivarea deziluziei în rândul ucrainenilor. Abordarea lui Putin se concentrează pe crearea unei narative care să conducă la un "Maidan militar", îndemnând armata ucraineană să sfideze ordinele președintelui Zelensky și să preia puterea independent. Această temă are rădăcini care se întind până în 2014, când agitpropul (agitprop-ul rusesc explica ideologia și politicile Partidului Comunist) rus a denumit guvernul post-Maidan drept "regimul de la Kiev", prezentându-l ca o conglomerare ilegitimă, de elite, condusă de președintele interimar de atunci Oleksandr Turchynov, notează Institutul de Cercetare Wilson Center.

De ce promovează propaganda rusă persistent această narativă?

Juntele din arsenal

Termenul "juntă" denotă în mod obișnuit un guvern dominat de militari sau lideri militari care preiau controlul prin lovitură de stat sau alte mijloace violente, răsturnând guvernul existent. Agitpropul rus se referă constant la administrația de la Kiev ca la o juntă, folosind, în plus, adjective negative precum "fascistă" și "sângeroasă". Termenul "juntă" poartă conotații negative asociate cu lovituri de stat militare, monopolizarea puterii, acces restricționat și răsturnarea violentă a conducerii statului. Propagandiștii folosesc apoi imagini pentru a amplifica portretizarea negativă.

În timp ce denunță "regimul de la Kiev", Kremlinul colaborează paradoxal cu junte reale.

Rusia sprijină activ regimuri militare dictatoriale în diferite țări, inclusiv Myanmar, Mali și Niger. Când a avut loc o lovitură militară în Niger în august 2023 și junta de acolo s-a confruntat cu posibile intervenții militare din partea țărilor din Africa de Vest, rebelii au căutat asistență din partea grupului mercenar rus Wagner. În vara anului 2023, elemente din cadrul forțelor de securitate ruse, conduse de liderul său, Prigozhin, au încercat să schimbe dinamica puterii în stat, deși fără succes.

Portretizarea Ucrainei ca un regim militar

În 2014, Rusia a capitalizat asupra narativei conform căreia Ucraina trecuse printr-o preluare de juntă tranzițională post-Euromaidan, susținând că președintele "legitim" Yanukovych fusese răsturnat printr-un lovitură. Această portretizare, accentuând Ucraina ca o țară avea ca scop erodarea percepției sale despre inviolabilitate, suveranitate și granițe recunoscute internațional. Agitpropul reflectă în prezent această narativă, împingând către un scenariu în care Kremlinul speră ca guvernul ucrainean să își piardă legitimitatea și încrederea, atât la nivel intern, cât și la nivel global. Termenul "juntă" este legat în principal de lovituri de stat militare, dar în Ucraina, o altă scenă s-a desfășurat: armata nu a avut niciun rol în procesul politic.

Scenariile de lovitură ale agitpropului

Agitpropul rus diseminează scenarii care ilustrează o presupusă "confruntare generală" între Președintele Zelensky și comandanții forțelor terestre și aeriene. Aceste scenarii sugerează fie o răsturnare coordonată a președintelui, fie formarea unor alianțe de moment în acest scop. Narativa presupune că o conducere provenită dintr-o lovitură militară ar lipsi de legitimitate actualul guvern, descurajând astfel Occidentul să vadă Ucraina ca un partener de încredere.

La începutul invaziei la scară largă, apelul lui Putin către Forțele Armate ale Ucrainei de a prelua puterea ca mijloc de "denazificare" a Ucrainei dorea să portretizeze administrația ucraineană ca pe o marionetă beligerantă a Vestului. Narativa sugera că societatea ucraineană nutrea "dragoste frățească" pentru ruși și era reticentă să îi confrunte. Propagandiștii ruși susțin că Pentagonul îl favorizează pe Comandantul Șef al Forțelor Armate, Valerii Zaluzhnyi, în detrimentul lui Zelensky, afirmând că Zaluzhnyi este mai dispus să facă compromisuri cu Kremlinul pentru a împiedica moartea inutilă a soldaților săi.

Contracararea

Agitpropul Moscovei a demonstrat că poate răspunde flexibil la evoluțiile peisajului informațional legate de Ucraina. Cu toate acestea, obiectivul său principal rămâne erodarea încrederii în guvernul și statul ucrainean.

Regretabil, anumiți actori interni din politica ucraineană se aliniază cu Rusia în diseminarea dezinformării, parte a unei strategii de atragere a votanților înaintea posibilelor alegeri prezidențiale și parlamentare în primăvara anului 2024. În timp ce criticile și analizele constructive ale acțiunilor guvernului sunt esențiale pentru procesul de construcție a statului, exacerbarea tensiunilor între conducerea militară și politică subminează fără îndoială interesele Ucrainei. Având în vedere atenția vigilentă acordată Ucrainei de către elitele occidentale, presă și figuri influente din media occidentală, precum Tucker Carlson sau Elon Musk, care involuntar amplifică propaganda rusă, conducerea politică a Ucrainei ar trebui să se angajeze într-un dialog responsabil și să evite escaladarea conflictelor dintre conducerea politică și militară a statului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News