CC: Percheziţia sau arestarea parlamentarilor fără avizul Legislativului, neconstituţională

Modificările aduse articolului 72 din Constituţie privind imunitatea parlamentară, în sensul că percheziţia, reţinerea sau arestarea parlamentarilor nu se pot face fără avizul Legislativului, sunt neconstituţionale, potrivit deciziei de vineri a Curţii Constituţionale

Judecătorii constituţionali, cu majoritate de voturi, au constatat că modificarea alin.(2) şi abrogarea alin.(3) ale art.72 din Constituţie sunt neconstituţionale deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.

Articolul 72 din actuala Constituţie prevede: (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Textul propus de Preşedinţie şi Guvern prin proiectul de revizuire a Legii fundamentale este: 1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. 2) Urmărirea, percheziţia, arestarea sau trimiterea în judecată a parlamentarilor pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice expirmate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine ICCJ.

Citeşe şi: Curtea Constituţională a respins Constituţia lui Băsescu. Preşedintele nu este obligat să ţină seama de decizia CCR

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News