CCR a arătat în motivarea deciziei de validare a referendumului consultativ inițiat de Klaus Iohannis că nu a existat o informare corectă privind detaliile de ordin juridic și tehnic pe care le presupuneau cele două întrebări, nefiind respectate recomandările Comisiei de la Veneția. Deputatul Remus Borza a susținut, la DCNews, încă de pe 25 aprilie, că cele două întrebări de la referendum sunt interzise prin Constituție.
Cele două întrebări de la referendum
La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de președintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da" sau „Nu" cu privire la întrebările:
1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?"
2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?".
„E dreptul constituțional al președintelui Klaus Iohannis să consulte poporul pe teme de interes național. Și președintele României la investitură a depus un jurământ prin care se angaja să respecte Constituția și legile țării. Ori, Constituția, prin Art. 74, alin. 2, stipulează că „nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor", și implicit a unui referendum, „problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea". Ori, prima întrebare pe care vrea să o adreseze Iohannis cetățenilor în cadrul referendumului este interzisă de Constituție.
A doua întrebare vizează dreptul Guvernului de a emite ordonanțe sau, mai exact, interdicția Guvernului de a emite ordonanțe de urgență. Ghinion, din nou, câtă vreme aceeași Constituție, care ar trebui să fie obligatorie pentru toți cetățenii și cu atât mai mult pentru președintele țării, abilitează Guvernul, prin Art. 108, de a adopta hotărâri și ordonanțe", a spus deputatul Remus Borza la DCNews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu