CCR: Declaraţia din acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu poate fi folosită ca probă împotriva voinţei inculpatului
Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit joi că declaraţia dată de inculpat în vederea încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei nu poate fi folosită, împotriva voinţei acestuia, ca probă în procesul penal în scopul soluţionării cauzei conform procedurii penale de drept comun.
Excepţia a fost ridicată într-un dosar care se judecă la Tribunalul Cluj. 'În şedinţa din 27 octombrie 2022, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 482 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care declaraţia dată de inculpat în vederea încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei nu poate fi folosită, împotriva voinţei inculpatului, ca probă în procesul penal, în scopul soluţionării cauzei conform procedurii penale de drept comun', a transmis CCR într-un comunicat de presă.
Curtea a reţinut că declaraţia prevăzută la art. 482 nu este dată de inculpat în condiţiile asigurării garanţiilor procesuale reglementate la art.108 - 109 din Codul de procedură penală, motiv pentru care administrarea acestei declaraţii ca probă în procedura penală de drept comun, împotriva voinţei inculpatului, încalcă prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare ale inculpatului.
Citește și - CCR: Actul normativ referitor la terenurile agricole din extravilan trebuia adoptat ca lege organică
Curtea Constituţională a României (CCR) precizează joi că legea prin care unităţile administrativ-teritoriale pot achiziţiona simplificat terenuri agricole din extravilan trebuia adoptată ca lege organică, nu ordinară.
Şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii care prevede posibilitatea ca unităţile administrativ-teritoriale să achiziţioneze într-o procedură simplificată, fără îndeplinirea condiţiilor şi termenelor stabilite, terenuri agricole din extravilan pentru realizarea unor lucrări sau investiţii de utilitate publică.
Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi modifică Legea nr. 268/2001 referitoare la privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. CCR a declarat neconstituţională legea pe 5 octombrie.
'Curtea observă că art.2 alin.(1) din Legea nr.17/2014, pe care art.I pct.1 din legea criticată îl completează cu o nouă normă cu caracter derogator, delimitează chiar sfera de incidenţă a Legii nr.17/2014, reprezentând, prin urmare, un element central al concepţiei acestei legi, ce nu se poate disocia de caracterul său organic. Este de principiu că, influenţând direct domeniul de aplicare a Legii nr.17/2014, şi norma modificatoare/completatoare/abrogatoare trebuie să corespundă caracterului - organic sau ordinar - al normei asupra căreia operează.
Legea organică ocupă o poziţie superioară în ierarhia actelor normative tocmai prin importanţa domeniilor de reglementare strict enumerate de Constituţie şi pentru care este necesară adoptarea cu majoritatea de vot superioară numeric faţă de votul necesar adoptării legilor ordinare, care se referă la reglementarea relaţiilor sociale diferite de cele strict prevăzute de art.73 alin.(3) din Legea fundamentală', arată CCR în motivare. Din această perspectivă, spun judecătorii, legea criticată ar fi trebuit adoptată ca lege organică, şi nu ca lege ordinară.
Totodată, prin conţinutul său juridic, norma cuprinsă la art. I pct. 1 din legea examinată configurează un domeniu propriu de aplicare, reprezentat de 'terenurile agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice'.
'Chiar dacă această categorie de terenuri reprezintă un segment din totalitatea terenurilor agricole din România situate în extravilan, asupra cărora acţionează, în prezent, regimul juridic special configurat de Legea nr. 17/2014, nu se pot ignora impactul şi semnificaţia lor deosebită atât în plan cantitativ, cât şi în plan calitativ, în sensul în care scopul Legii nr. 17/2014 este, aşa cum rezultă din prevederile art. 1 din această lege şi din expunerea de motive ce o însoţeşte, acela de 'evitare a fărâmiţării proprietăţii funciare din extravilanul localităţilor' (Decizia Curţii Constituţionale nr.586 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 14 iulie 2020, paragraful 48)', se menţionează în motivarea CCR.
Prin dimensiunea lor cantitativă, aceste terenuri au capacitatea de a forma, ele singure, o parte importantă a fondului funciar din România, astfel că regulile ce configurează regimul lor juridic de înstrăinare se circumscriu şi influenţează regimul juridic general al proprietăţii, reglementat prin lege organică, avertizează judecătorii.
'În plus, Curtea mai observă că noua lege este de natură a crea o breşă semnificativă în aplicarea unitară a regimului juridic general al proprietăţii funciare din România, în condiţiile în care necesitatea instituirii acestui regim juridic diferit nu a fost motivată în vreun fel în procesul de adoptare la Camera Deputaţilor - Camera decizională care a adoptat acest amendament suplimentar faţă de forma iniţială a legii, însuşită de Senat prin procedura adoptării tacite', adaugă instanţa constituţională în motivare.
Legea modifică şi completează Legea nr. 17/2014 în sensul excluderii din sfera de aplicare a acesteia a terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani; instituirii posibilităţii de achiziţionare de terenuri agricole situate în extravilan pentru obiective de investiţii de interes public local de către unităţile administrativ-teritoriale, prin excepţie de la condiţiile şi termenele prevăzute, privind exercitarea dreptului de preempţiune, de către persoanele fizice, persoanele juridice şi alţi potenţiali cumpărători; înlăturării obligaţiei de plată a impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă în cazul vânzărilor ce au ca obiect terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
