Președintele Traian Băsescu are voie să se consulte cu orice partid dorește, iar opiniile politice exprimate în forme care dovedesc lipsă de respect față de partenerii politici nu sunt fapte "grave" de încălcare a Constituției, se arată într-un aviz al Curții Constituționale din 2007.
Premierul Victor Ponta a anunțat săptămâna aceasta că Executivul a depus la Curtea Constituțională o sesizare pe numele lui Traian Băsescu, cu privire la implicarea șefului statului în campania electorală în favoarea Partidului Mișcarea Populară.
Întrebat în legătură cu această sesizare, președintele CCR, Augustin Zegrean, a făcut câteva comentarii care nu lasă loc de prea multe interpretări referitor la ce crede el despre demersul lui Ponta. Totodată, el a făcut și o referire la un aviz al Curții din 2007. "Cred că din 2007 când a spus cam ce ar putea însemna aceasta şi ce ar putea să facă şi ce poate să nu facă preşedintele sau ce trebuie să nu facă preşedintele în exercitarea mandatului", a declarat, marți, Zegrean.
Zegrean se referă la avizul consultativ din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu. Inițiatorii suspendării i-au imputat atunci lui Băsescu, între altele, atitudini de partizanat politic în favoarea Partidului Democrat și acuzaţii grave aduse partidelor din opoziţie şi Partidului Conservator care a fost membru în alianţa majoritară, precum şi denigrarea unor personalităţi publice.
"Curtea Constituţională constată că atitudinea şi opiniile imputate Preşedintelui României nu pot fi caracterizate ca încălcări ale Constituţiei, în condiţiile în care - referitor la relaţia Preşedintelui cu partidele politice - în art.84 din Legea fundamentală se prevede că acesta nu poate fi membru al unui partid politic, dar nu i se interzice să păstreze legături cu partidul care l-a susţinut în alegeri sau cu alte partide politice. O asemenea interdicţie nici nu ar fi în spiritul Constituţiei, în condiţiile în care Preşedintele României este ales în funcţie prin sufragiu universal, pe baza unui program politic, şi are faţă de electorat datoria să acţioneze pentru îndeplinirea acestui program. Este evident că, pentru realizarea programului pentru care a fost ales, preşedintele poate dialoga în continuare fie cu partidul din care a făcut parte, fie cu oricare alt partid, care ar sprijini realizarea programului", arată CCR în avizul din 2007.
Potrivit CCR, atacurile verbale ale președintelui la adresa unor actori politic sunt acoperite de imunitatea de care se bucură șeful statului.
"Cu toate acestea, neputând reţine că opiniile politice exprimate în forme care dovedesc lipsă de respect faţă de partenerii politici constituie fapte grave de încălcare a Constituţiei, Curtea Constituţională reafirmă convingerea că raporturile instituţionale între participanţii la viaţa publică trebuie să se desfăşoare în forme civilizate, pentru a se asigura şi pe această cale promovarea valorilor supreme consacrate şi garantate prin art.1 din Legea fundamentală. În acest sens, prin Decizia nr.435 din 26 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 4 iulie 2006, Curtea Constituţională a reţinut următoarele: "Statutul constituţional al Preşedintelui şi al primului-ministru, precum şi rolul acestora în cadrul democraţiei constituţionale îi obligă să îşi aleagă forme adecvate de exprimare, astfel încât criticile pe care le fac la adresa unor puteri ale statului să nu se constituie în elemente ce ar putea genera conflicte juridice de natură constituţională între acestea", mai spune CCR.
Curtea Constituțională va judeca sesizarea Guvernului la data de 21 mai.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu