Curtea Constituţională a României discută, miercuri, mai multe sesizări ale preşedintelui Klaus Iohannis
Pe 26 iunie, preşedintele a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Legea stipulează că prin derogare de la prevederile bugetului de stat pe anul 2020, până la 31 decembrie, finanţarea cheltuielilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România se asigură din subvenţii acordate de la bugetul de stat, Ministerul Finanţelor Publice fiind autorizat să opereze modificările necesare pentru punerea în aplicare a acestor prevederi.
Preşedintele Iohannis menţionează că, potrivit expunerii de motive a legii criticate, obiectul de reglementare al acesteia este reprezentat de modificări ale prevederilor "privind salarizarea personalului bugetar din aparatul de lucru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România", iar actul normativ stipulează că "normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine se aprobă de preşedintele AOSR, la propunerea secretarului ştiinţific, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru AOSR prin legile bugetare anuale" şi că "finanţarea cheltuielilor de întreţinere, funcţionare şi a indemnizaţiilor se asigură din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, conform legilor bugetare anuale".
El indică în sesizarea la CCR că Legea bugetului de stat pe anul 2020 prevede că în acest an "Academia Oamenilor de Ştiinţă din România va fi finanţată în integralitate din venituri proprii, fără a beneficia de niciun transfer sau subvenţie de la bugetul de stat".
Klaus Iohannis arată că derogarea instituită prin actul normativ sesizat echivalează şi cu modificarea implicită a Legii bugetului de stat şi că într-o astfel de situaţie era necesar ca modificarea să fie realizată în şedinţa comună a celor două Camere.
"Pentru toate aceste considerente, apreciem că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 65 alin. (2) lit. b) prin raportare la art. 138 din Constituţie din perspectiva procedurii parlamentare de urmat. Faţă de jurisprudenţa instanţei constituţionale, prin modul în care a fost adoptată, legea contravine şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind nesocotit efectul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale", se explică în sesizare.
Pe 24 iunie, acesta a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ care modifică şi completează Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Legea prevede că în şcoli se vor derula, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv de educaţie sanitară, pentru prevenirea contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor, scrie Agerpres.
"Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Legea fundamentală, precum şi prevederilor art. 61 coroborat cu art. 75 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) prin raportare la art. 73 alin. (3) din Constituţie", spune Iohannis în sesizare, arătând că actul normativ i-a fost trimis de către Parlament în vederea promulgării pe 5 iunie.
Preşedintele Iohannis arată că, în forma iniţiatorului, iniţiativa legislativă conţinea zece articole şi aducea Legii nr. 272/2004 un număr de 40 modificări şi completări, iar Camera Deputaţilor a amendat "substanţial" actul normativ, intervenind legislativ asupra a 63 de texte.
"Legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la întoarcerea legii, întrucât Camera Deputaţilor a eludat competenţa decizională a Senatului, sustrăgându-i acesteia această calitate", se precizează în sesizarea la CCR.
Preşedintele Iohannis subliniază că nerespectarea acestui aspect de procedură atrage neconstituţionalitatea în ansamblu a legii.
Klaus Iohannis arată în sesizarea la CCR că legea face referire la programe de "educaţie sanitară", înlocuind termenul folosit în prezent - acela de programe de "educaţie sexuală", subliniind că această terminologie nou introdusă impunea modificarea corespunzătoare a tuturor celorlalte prevederi din Legea nr. 272/2004.
În acest context, el atrage atenţia că legea introduce doar o modificare de formă, fără consecinţe în plan juridic. De asemenea, preşedintele Iohannis consideră că, din redactare, nu reiese cu claritate dacă norma stabileşte că programele de educaţie pentru viaţă sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor sau că educaţia sanitară este cea în vederea prevenirii acestora. El indică şi faptul că, prin eliminarea sintagmei "cel puţin o dată pe semestru", textul a devenit neclar.
"Nu reiese cu claritate dacă programa şcolară este modificată, în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului şcolar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanţie, instituită iniţial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educaţie pentru viaţă să fie efectiv puse în practică cel puţin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor. Prin eliminarea acestei sintagme nu reiese cu certitudine dacă programele vor avea loc pe întregul parcurs al anului şcolar, o dată pe semestru, o dată pe an sau deloc. Apreciem că această intervenţie legislativă, în realitate, are un efect contrar scopului avut în vedere de legiuitor - cel al asigurării interesului superior al copilului prin participarea acestuia la programe educaţionale", se menţionează în sesizarea la CCR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu