CCR dezbate sesizarea ICCJ pe legea privind cumulul pensiei cu salariul

Este vorba despre dispoziţiile Legii privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă. Sub primul aspect, instanţa supremă arată că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării.

'Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale', precizează instanţa.

Un al motiv de constituţionalitate extrinsecă invocat se referă la încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului. Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) prin raportare la art.53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept, indică Înalta Curte. 

Sesizările privind modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei, la CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, marţi, sesizarea USR şi Forţa Dreptei, dar şi pe cea a preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei. Parlamentari din Forţa Dreptei şi din USR au sesizat la CCR modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei, susţinând că aceste reglementări afectează dreptul de proprietate privată.

Potrivit unui comunicat al partidului Forţa Dreptei, propunerea legislativă care face obiectul sesizării CCR instituie o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de şapte ani, condiţie fără de care eventualele contracte urmează să fie declarate ilegale.

'Acest lucru reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate, în sensul în care cei care deţin proprietăţi pe care doresc să le dea în arendă nu vor mai putea decide în legătură cu respectiva proprietate, de la an la an, în funcţie de beneficiile obţinute', se arată în comunicat. De asemenea, parlamentarii Forţa Dreptei şi ai USR susţin că este inadmisibilă impunerea ca efect al termenului de şapte ani a unui drept de preempţiune pentru achiziţia terenului pe aceeaşi perioadă, precum şi permiterea schimbului de terenuri dintre arendaşi, fără a exista condiţia acordului proprietarului.

'Mai mult decât atât, prin efectul acestei legi, piaţa agricolă va fi blocată în privinţa noilor fermieri care vor dori să ia în arendă terenuri, consecinţa fiind o şi mai mare concentrare a terenurilor agricole în mâinile latifundiarilor roşii', adaugă aceştia. Parlamentarii Forţa Dreptei şi ai USR constată cu 'dezamăgire faptul că o astfel de reglementare, profund anti-liberală, a putut fi adoptată doar cu votul majoritar al parlamentarilor PNL, atât din Senat, cât şi din Camera Deputaţilor'.

Sesizarea Curţii Constituţionale are în vedere încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la proprietatea privată şi regimul acesteia, a principiului egalităţii în drepturi şi a egalităţii în faţa legii, a principiul libertăţii economice şi a libertăţii contractuale a părţilor, precum şi a principiului referitor la proporţionalitatea reglementărilor care restrâng drepturi fundamentale şi a rigorilor impuse de prevederile Constituţiei referitoare la statul de drept. Şi preşedintele Klaus Iohannis a depus la CCR o sesizare privind neconstituţionalitatea actului normativ. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News