CCR discută pe 6 iulie sesizările privind majorările salariale din sistemul public

Uniunea Salvaţi România a anunţat, miercuri, că a depus două sesizări la Curtea Constituţională care vizează proiectele de majorări de salarii din sistemul public trecute săptămâna trecută prin Parlament.

Potrivit unui comunicat al USR, principalele argumente de neconstituţionalitate invocate în sesizări sunt: lipsa fişei financiare, încălcarea principiului bicameralismului, încălcarea procedurilor parlamentare de adoptare a legilor. 

USR spune că inițiatorii proiectelor de majorări salariale nu au indicat de unde vor fi luați banii

În proiectele de lege pe care USR le contestă iniţiatorii nu au indicat de unde vor fi luaţi banii, adică sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare ce decurg din aplicarea noilor măsuri, menţionează sursa citată.

USR spune că încălcarea principiului bicameralismului a avut loc din cauză că parlamentarii puterii au venit la Camera Deputaţilor cu amendamente care n-au existat în forma de la Senat şi care au deturnat total scopul actului normativ aprobat, iar, în acest fel, Senatul nu s-a pronunţat pe aceste măsuri, iar rolul său a fost exclus din procesul de legiferare.

'Cea mai gravă încălcare a procedurilor parlamentare privind adoptarea proiectului Pl-x 21/2022 este că, la o săptămână după ce actul normativ a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, puterea a decis, sub pretextul existenţei unei aşa-zise erori materiale, modificarea legii prin introducerea în text a unei excepţii care prevede că se măresc şi indemnizaţiile tuturor demnitarilor. Or Parlamentul, când a votat proiectul de lege, nu a aprobat aşa ceva', se menţionează în comunicat. Chiar şi fără a include această excepţie, USR arată că a votat, săptămâna trecută, împotriva adoptării Pl-x 21/2022.

'Dacă legea de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost declarată neconstituţională de către CCR pe motiv că atât comisia de specialitate, cât şi plenul au adoptat proiectul în aceeaşi zi, fără să existe vreo interdicţie în acest sens, legea de majorare a salariilor la stat este la fel de neconstituţională, pentru că au trecut câteva ore între şedinţa comisiei de specialitate şi adoptarea legii în plenul Camerei Deputaţilor. Impactul bugetar este necunoscut. Nici ministrul Finanţelor, nici ministrul Muncii, niciun parlamentar al actualei coaliţii nu are habar de câţi bani e nevoie pentru aceste creşteri', a declarat deputatul USR Cristian Seidler, citat în comunicat.

Citește și - CCR: Titlul de doctor poate fi retras doar 'dacă nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice'

Curtea Constituţională a României a stabilit că articolul din lege referitor la retragerea titlului de doctor este constituţional doar dacă se referă la cel care 'nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice'.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art.170 alin.(1) lit.b) din Legea educaţiei naţionale 1/2011 sunt constituţionale 'în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice'.

Art. 170, alin. 1 spune că: 'În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:

a) retragerea calităţii de conducător de doctorat;

b) retragerea titlului de doctor;

c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi'. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News