CCR discută sesizarea lui Iohannis privind Legea CSM

În 11 mai, Iohannis a atacat la Curte actul normativ precizând că a mai fost dedus controlului de constituţionalitate în două rânduri, ca urmare a unor sesizări. 'Cu toate acestea, considerăm că forma rezultată după punerea de acord a legii cu decizia CCR prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii conţine, în continuare, o serie de dispoziţii de natură să încalce principii şi prevederi constituţionale', afirmă preşedintele Iohannis în sesizare. El menţionează că secţiile CSM primesc o serie de atribuţii noi ca urmare a modificărilor aduse Legii 303/2004 şi Legii 304/2004, precum şi o serie de atribuţii în domeniul carierei magistraţilor, care în prezent aparţin plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Şeful statului spune că legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secţiilor din CSM vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului care, în ansamblul său, este garantul independenţei justiţiei şi nu se poate admite ca, prin lege organică, atribuţiile stabilite la nivel constituţional să fie modificate.

În opinia sa, dacă s-ar accepta posibilitatea ca atribuţiile plenului CSM să fie distribuite celor două secţii ale sale, ar însemna că vor funcţiona de facto două structuri de tip CSM - una pentru judecători şi una pentru procurori. El critică şi prevederile conform cărora 'dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată o singură dată de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor'.

Ce mai zicea Iohannis

Potrivit şefului statului, aceste dispoziţii sunt lipsite de claritate, precizie şi predictibilitate, întrucât nu este prevăzut niciun termen în care inspectorul-şef confirmă sau infirmă rezoluţia de clasare în urma verificărilor preliminare. Şeful statului invocă şi faptul că din analiza acestor prevederi rezultă că rezoluţia de clasare este supusă unui dublu control de tip ierarhic administrativ, realizat de inspectorul-şef, fiind 'un impediment administrativ fără nicio justificare obiectivă sau raţională, având drept finalitate întârzierea nejustificată în exercitarea dreptului persoanei interesate de a se adresa unei instanţe de judecată în vederea satisfacerii interesului său'.  

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News