CCR, hotărâre după o altă sesizare a președintelui Iohannis

Legea supusă controlului de constituţionalitate are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi fizice a personalului angajat.

Şeful statului preciza, în sesizarea de neconstituţionalitate, că legea a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT. Klaus Iohannis menţiona că printre atribuţiile principale ale Poliţiei Române sunt incluse măsuri de prevenire şi combatere a terorismului.

Arăta sursa citată că prin această lege se introduc o serie de cazuri în care poliţistul este îndreptăţit să pătrundă 'în orice mod într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (...) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu'.

Iohannis preciza, în sesizare, că legea a fost adoptată de Senat cu depăşirea termenului constituţional de adoptare tacită, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismului. Şeful statului critica şi prevederea prin care poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care 'aceasta încalcă dispoziţiile legale ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală', preşedintele susţinând că sintagma 'motive verosimile' nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar Constituţiei. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News