CCR respinge contestația lui Băsescu. Partidul sau Mișcarea Populară, ce siglă va rămâne pe piață?

Legea de modificare și completare a Ordonanței Guvernului cu privire la asociații și fundații prevede, printre altele, interzicerea utilizării în denumirea asociației sau fundației a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorități sau instituții publice.

Președintele Traian Băsescu a contestat OG, în decembrie 2013, când partidul prezidențial ce urma să preia numele unei fundații, Mișcarea Populară, se afla în plin proces de înregistrare la tribunal.

Decizia CCR nu va afecta Partidul Mișcarea Populară, spune profesorul Marian Preda, președintele Fundației. ”Ordonanța care va deveni lege acordă un termen de doi ani, în care trebuie operate modificări, ne-a declarat prof. Preda. Evident, vom respecta legea. Dacă va fi nevoie, vom schimba numele Fundației, ca să nu semene cu cel al partidului. Până atunci, trebuie definit ce înseamnă denumire similară? Primul cuvânt diferă, din câte știu, chiar dacă sunt similare două cuvinte. Dar Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc, sunt similare, dacă diferă ultimul cuvânt? Oricum, părinții se sacrifică pentru copii. Nu e o tragedie să schimbăm numele Fundației. Partidul Mișcarea Populară va candida la europarlamentare cu sigla deja cunoscută și anticipez un rezultat cu două cifre, la prima confruntare electorală a acestuia”.

Ce a contestat Băsescu la CCR

Președintele susține că legea prevede ca asociațiile, fundațiile și federațiile legal constituite la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligația să-și modifice denumirea sub sancțiunea dizolvării de drept și radierii din Registrul asociațiilor și fundațiilor, dacă în denumirea lor sunt sintagme care pot crea confuzie cu denumirea unor instituții. Potrivit Constituției, însă, adăuga șeful statului, "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".

 Potrivit lui Băsescu, legea este neconstituționala deoarece contravine dispozitiilor art. 1 alin (4) din Constituție, potrivit cărora "statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale", art. 126 alin. (1) prin care se stipulează că 'justiția se realizează prin Înalta Curtea de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege', precum și prevederilor art. 15 alin. (2) prin care se stipulează că 'legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

 Traian Basescu afirma ca Parlamentul nu poate printr-o lege sa modifice sau sa desfiinteze raporturi juridice consfintite prin hotarari judecatoresti, care se bucura de autoritate de lucru judecat, fara ca prin aceasta sa aduca atingere principiului separatiei puterilor in stat.

 El apreciaza ca, avand in vedere alin. (3) al art. II din legea aflata la promulgare, instantelor de judecata le revine obligatia de a constata dizolvarea de drept a asociatiilor, fundatiilor sau federatiilor.

 'Practic, se ajunge la incalcarea autoritatii de lucru judecat deoarece instantele de judecata vor fi obligate, in baza noilor prevederi, sa intervina asupra unor situatii juridice care s-au aflat sub imperiul unei alte reglementari, asupra carora s-au pronuntat definitiv si sa le desfiinteze, desi, sub aspectul conditiilor privind denumirea, subiectele de drept nu aveau cum sa aiba in vedere noua situatie creata prin Legea aflata la promulgare. Aceasta situatie echivaleaza cu o imixtiune a autoritatii legislative asupra autoritatii judecatoresti si reprezinta o incalcare a Art. 126 alin. (1) din Constitutia Romaniei', sustine seful statului.

 In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, asociatiilor, fundatiilor si federatiilor le sunt impuse noi obligatii cu privire la denumirea pe care o poarta si cu care s-au facut recunoscuti in domeniul in care activeaza, 'astfel incat prin efectele retroactive ale prevederilor legii aflata la promulgare se nesocoteste atat principiul securitatii juridice, cat si principiul protejarii increderii cetatenilor in lege'.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News