CCR răspunde acuzelor lui Ponta privind Legea alegerilor
Curtea Constituțională amintește într-un comunicat de presă, transmis joi, că în motivarea deciziei de menținere a actualei Legi a alegerilor, Curtea a considerat neconstituțional neimplementarea referendumului din 2009 privind plafonarea la 300 a membrilor Legislativului. Precizările au fost făcute în contextul în care, după alegerile recente, în mass-media au apărut comentarii potrivit cărora și CCR este vinovată, indirect, pentru sporirea numărului de parlamentari.
CCR citează din propria decizie nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012 și amintește că "opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative (...) Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale". Invocând o altă decizie, 419 din 26 martie 2009, CCR mai atrage atenţia că "reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61”, scrie NewsIn.
Judecătorii CCR explică și că "nu au sancționat modificarea legislației electorală în anul în care au loc alegeri, ci faptul că această modificare - care intervenea cu câteva luni înaintea alegerilor – avea consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot".
Magistrații CCR reamintesc și că au considerat neconstituţional modul de atribuire a unor mandate pentru comunităţile româneşti pentru localităţile cu populaţie majoritar maghiară prin care intrau în Parlament candidaţi prin suplimentarea mandatului (Legea iniţiată de Antonescu şi Ponta declarată de CCR neconstituţională în iunie prevedea că în plus faţă de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiecărui judeţ "în care locuitorii aparţinând comunităţii româneşti sau unei minorităţi naţionale depăşesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensământ al populaţiei, 7% din totalul locuitorilor judeţului", "se acordă un mandat în Camera Deputaţilor candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali aparţinând acelei comunităţi" în cazul în care "niciun candidat al competitorilor electorali aparţinând acelei comunităţi nu a obţinut mandat, n.r.).
În acest caz, CCR aminteşte că a respins acea lege având în vedere, printre altele, " lipsa de legitimitate şi reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit şi obţinut".
"Astfel, mandatele atribuite în conformitate cu regula stabilită de alin. (112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 rezultă indirect din scrutin, iar numărul voturilor pe care îl obţin persoanele cărora li se atribuie aceste mandate, în raport cu numărul voturilor competitorilor electorali care obţin mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscripţie electorală, determină o reprezentare incorectă şi inegală a voturilor cetăţenilor în Parlamentul României, în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului şi art. 62 alin. (1) potrivit căruia "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale", mai arată comunicatul CCR, bazat pe decizia din iunie.
Acest argument ar putea răspunde acuzațiilor din ultima perioadă privind o vină indirectă a CCR pentru numărul mare de parlamentari care vor face parte din viitorul Legislativ, ca urmare a suplimentării numărului de mandate în colegii.
”Recunosc că am constatat cu tristeţe ca figuri importante ale PDL care au pierdut alegerile, până la urmă, pe această ruletă, se vor regăsi în Parlament, dar acum am înţeles de ce au vorbit ei la Curtea Constituţională să rămână legea aşa. Şi cred că aţi înţeles cu toţii şi cred că judecătorii Curţii Constituţionale au şi ei o mare răspundere fața de România, pentru faptul că avem un Parlament în inflaţie şi avem o serie întreagă de persoane care nu doar că au pierdut, ca dna Udrea, ci pur şi simplu, au pierdut de tot, adică s-a închis colegiul lor şi dublează colegiul”, a explicat, marți, premierul Victor Ponta la sediul PSD, subliniind că ”și cei nouă judecători ar trebui să se gândească ce responsabilitate au faţă de această ţară, când dau asemenea decizii”.
În încheierea comunicatului, CCR notează "Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că legea criticată încalcă, în ansamblul său, dispoziţiile Constituţiei cuprinse în art.1 - Statul român, art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 61 - Rolul şi structura (Parlamentului), art.62 - Alegerea Camerelor şi art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. (par.XIV)".
Citește aici comunicatul integral
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
