CCR sesizată de PNL şi USR privind legea care sporeşte atribuţiile Poliţiei

„De la primele proteste generate de OUG 13 şi cu atât mai mult de la 10 august încoace, PSD şi ALDE nu visează decât la întărirea organelor de forţă ale statului şi la crearea cadrului legal care să permită puterii înăbuşirea oricărei forme de revoltă populară. Este inadmisibil ca instituţiile statului să fie folosite de politicieni împotriva propriului popor, iar această lege exact asta face, creează pârghiile pentru ca Poliţia şi Jandarmeria să-i bată pe protestatarii paşnici sau să-i ducă la secţie şi să-i ţină, fără justificare, cât vor mai marii zilei. Să nu uităm că nici acum, la aproape 11 luni de la protestul din 10 august, cei care au ordonat gazarea şi agresarea manifestanţilor paşnici nu au răspuns în faţa legii, iar PSD şi ALDE, cu sprijinul UDMR, mai fac acum un pas prin care să-i reducă pe români la tăcere", a declarat deputatul USR Stelian Ion, potrivit unui comunicat de presă al USR remis, luni, Mediafax.

USR argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, care stabilesc că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", respectiv cadrul în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, potrivit sursei citate.

Sintagma „motive verosimile", invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu este definită în legislaţia din domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiţii legale care să clarifice înţelesul acestei sintagme, se poate constata că standardul existenţei unor „motive verosimile" nu impune, în fapt, existenţa niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia poliţistul să poată acţiona.

De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar şi nici nu stabileşte o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în mod abuziv.

USR consideră şi că legea prin care sunt sporite puterile Poliţiei şi Jandarmeriei încalcă art. 20 alin. (2) şi art. 22 din Constituţie, referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumţie de legitimă apărare în favoarea poliţistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluţie legislativă încalcă Codul european de etică al Poliţiei, dar mai ales jurisprudenţa CEDO, având potenţialul de a pune în pericol o serie de valori constituţionale, precum viaţa sau integritatea fizică şi pshică.

Vezi și: Kovesi la Parchetul European. Orban: PNL intensifică lobby-ul pentru reluarea procedurii de desemnare a procurorului-şef european

De asemenea, liberalii susţin că legea a fost respinsă şi în trecut de CCR, ea fiind practic redepusă şi împinsă prin Parlament de majoritatea PSD inclusiv prin abuzuri dovedite în consemnarea voturilor Opoziţiei în comisii, conform unui comunicat de presă al PNL remis, luni, MEDIAFAX.

„Motivul pentru care ministrul Carmen Dan a ţinut cu orice preţ să impună acest proiect, în speranţa de a scăpa de remaniere, este încercarea de a acoperi prin noi articole de lege ilegalităţile comise de jandarmii din subordinea sa la represiunea din 10 august, când protestatari paşnici au fost loviţi în cap cu instrumente ilegale, deşi nu prezentau niciun pericol pentru forţele de ordine. În ciuda dovezilor evidente în acest sens, Carmen Dan nu a stabilit sancţiuni pentru cei vinovaţi şi a prezentat doar câteva cuvinte irelevante dintr-un raport pe care ulterior l-a secretizat, refuzând să îl prezinte procurorilor şi opiniei publice", arată comunicatul PNL.

Liberalii mai argumentează că Legea a făcut, prin noile prevederi mult mai uşoare şi mai neclar definite motivele pentru care un cetăţean poate fi condus la secţie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News