Noua politică a Uniunii Europene în domeniul infrastructurii impune transformarea mozaicului actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi și canale europene într-o rețea transeuropeană unificată de transport (TEN-T), dată fiind importanța vitală a transportului pentru economia "bătrânului continent". Lansată în anii '80, cea mai radicală revizuire a politicii UE în domeniul infrastructurii a punctat o nouă etapă prin decizia recentă a Comisiei Europene de a tripla finanțarea UE pentru perioada 2014–2020 la 26 de miliarde euro, în vederea finalizării acestui deziderat. Totodată, forul european a publicat și noua hartă a celor nouă coridoare principale care vor acționa ca o coloană vertebrală a transporturilor în cadrul pieței unice europene. Potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Europene, două dintre cele nouă coridoare europene trec prin România.
[caption id="attachment_379359" align="alignleft" width="310"] Sursa foto: sibiul.ro[/caption]„Transportul este vital pentru economia europeană. Fără conexiuni bune, Europa nu se va dezvolta și nici nu va prospera. Această nouă politică în domeniul infrastructurii va institui o rețea puternică de transport european în cele 28 de state membre, pentru a promova creșterea și competitivitatea. Ea va face legătura între est și vest și va înlocui mozaicul de transporturi actual cu o rețea care este cu adevărat europeană", a declarat Siim Kallas, vicepreședinte al Comisiei responsabil cu transporturile.
Ce instituie noua politică de infrastructură a UE
Pentru prima oară, noua politică instituie o rețea centrală de transport, care urmează să fie realizată până în 2030 și care va avea nouă coridoare principale: 2 coridoare nord–sud, 3 coridoare est–vest și 4 coridoare diagonale, rolul acestora fiind acela de înlăturare a blocajelor, de modernizare a infrastructurii și de eficientizare a operațiunilor transfrontaliere de transport pentru călători și pentru companii în întreaga UE.
26 de miliarde de euro, în următorii șase ani
Potrivit sursei citate, disponibilitatea finanțării va depinde de încheierea cu succes a negocierilor privind cadrul financiar multianual 2014-2020.
Uniunea Europeană va tripla finanțarea pentru infrastructura de transport pentru perioada 2014–2020, ajungând la 26 de miliarde euro, finanțare care se va concentra asupra rețelei centrale de transport. "Pentru a acorda prioritate conexiunilor est–vest, aproape jumătate din totalul finanțării CE pentru infrastructura de transport (11,3 miliarde EUR din cadrul mecanismului Conectarea Europei, MCE) va fi alocată numai pentru țările beneficiare ale politicii de coeziune".
Cum se vor aloca fondurile de infrastructură
În comunicatul CE se precizează că fondurile de 26 de miliarde de euro alocate transporturilor în cadrul mecanismului "Conectarea Europei" vor servi în practică drept "capital iniţial" pentru stimularea investiţiilor suplimentare din partea statelor membre în vederea finalizării conexiunilor şi legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite, se arată într-un comunicat al CE. Costul implementării primei faze de finanţare a reţelei centrale pentru perioada 2014–2020 este estimat la 250 de miliarde euro. Reţeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030.
Scopul și beneficiile noii rețea de transport
Scopul noii rețele de transport este ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetățenilor și a întreprinderilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanță, ca timp de deplasare, de această rețea globală, iar călătorile să devină mai sigure, mai puțin aglomerat, mai fluente și mai rapide.
Noua rețea centrală va conecta: 94 de porturi europene principale cu legături feroviare și rutiere; 38 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu orașe mari; 15 000 de km de linii de cale ferată modernizate pentru circulația de mare viteză; 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.
România, inclusă în două coridoare
În coridoarele de transport care acoperă regiunile Orient/Est-mediteraneean şi Rin-Dunăre este inclusă și România. Orient/Est-mediteraneean urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizând utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru. Cel de-a doilea coridor care tranzitează România, Rin-Dunăre, va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă asigurând conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina.
Iată cum arată harta rețelei centrale TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport) și a celor nouă coridoarele principale:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News