Ce arată Cazul Colectiv-BOR despre presa din România. Studiu internațional

Ce arată studiile științifice despre mass media din România, în cazul Colectiv? Cum se raportează presa românească la tendințele din mass media europene? Prof. Mihai Coman, organizatorul conferinței, a acordat DCNews un interviu în care abordează aceste aspecte.

-Am primit numeroase mesaje după conferință, de la participanți și de la reprezentanți ai lumii academice. Ca organizator,  concluzia este  că a fost un forum incitant din punct de vedere științific și sunt încântat de nivelul cercetării. Nu am făcut o întâlnire de turism academic, ci am strâns laolaltă cercetători care au competență în domeniu și vor să dezbată interferențele dintre mass media și religie.

Excese: vedem totul din perspectivă religioasă

-Sunt mass-media din România aliniate la tendințele din presa europeană?

-Există diferențe foarte interesante față de țările cu tradiție protestantă, față de țările nordice. La noi, prezența religiei în mass media și abordarea din perspectivă religioasă a anumitor evenimente este mult mai puternică. În occident, această abordare e făcută cu sobrietate. Excesul de a vedea totul în mod religios, așa cum a fost la noi în cazul tragediei din Club Colectiv ar fi  considerat neadecvat în țările vestice.

Figurile cheie ale creștinismului, folosite în reclame

-Care este situația în lumea catolică?

-Dacă ne raportăm la cercetări prezentate de colegi din Italia, acestea arată o prezență intensă a marilor figuri ale religiei creștine-Isus, Fecioara Maria- în reclamă. Sunt foarte multe reclame care pun în mișcare unele figuri centrale ale religiei. Unele stârnesc reacții oficiale ale Vaticanului, altele pot fi considerate normale. Deseori, figuri cheie ale creștinismului se folosesc în contexte șocante chiar și pentru noi, cercetătorii. Foarte interesantă a fost, pe de altă parte, poziția prezentată de părintele Michel Kubler, fost redactor șef al revistei „La Croix”. Acesta a încurajat prezentarea punctelor de vedere divergente chiar în paginile revistei de orientare catolică pe care a condus-o.

Arsenie Boca, imagine contruită în mediul online

-Ce studii ați remarcat?

-A fost o varietate de abordări, de la studii realizate de cercetători apropiați de sociolgie, la perspective apropiate de teologie. Diferențele sunt firești, la un astfel de eveniment.Aș remarca studiul prezentat de Marica Spalletta și Lorenzo Ugolini despre problemele pe care le-a pus o scurgere de informații, din zona Vaticanului. De asemenea, Oscar Stănciulescu a avut un început de cercetare pe construcția imaginii lui Arsenie Boca în mediul online, pe Facebook; Terezia Ronkakova pe partea de utilizare a limbii pe comunicare fapt religios; Knut Lundby a realizat o cercetare comparativă, demonstrând diferențe de abordare în Suedia și Danemarca, țări care par apropiate, dar prezintă diferențe mari în relația publicului cu religia.

Construcție în cascadă, după tragedia de la Colectiv

-Cum a fost prezentat cazul Colectiv?

-Colegele noastre, Rodica Șuțu și Ana Maria Neagu, au prezentat rezultatul cercetărilor privind Cazul Colectiv, mai precis raportarea mass media la religie/instituții religioase. Au folosit analiza de conținut calitativă, iar cercetările au demonstrat dominanța emoțiilor, abandonarea obiectivității în favoarea excesului, o exagerare a unei declarații sau două, fără să se țină seama de celelalte puncte de vedere. Și construcția aceasta în cascadă, de la un element mic până la atacarea instituțiilor. O astfel de abordare este specifică unei prese ”tinere”, neexperimentate, cum este cea românească și care nu are probleme de etică, de documentare sau de asigurare a acurateței.

Tabloidele au contaminat presa serioasă

-Ce s-a întâmplat la Vatican?

-În presă a apărut draftul unei enciclice a Papei, cu câteva zile înainte de anunțul oficial. Studiile prezentate la conferință au analizat problemele de deontologie profesională pe care le-au avut jurnaliștii acreditați la Vatican. Au fost probleme de etică și pentru unii poate chiar de credință.Vatican. Concluzia a plecat de la diferența care există între media tabloide și cele serioase. Tabloidele au exercitat o presiune asupra prresei serioase, astfel încât aceasta să-și încalce regulile și etica, pentru a nu pierde competiția.

Mass-Media și religia: de la sacralizare la profanare

European Communication Research and Education Association, divizia Media și Religia, în cooperare cu Școala Doctorală în Științe ale Comunicării din cadrul Universității București și AFCOM (Asociația Formatorilor în Jurnalism și Comunicare din România) au organizat a doua ediție a conferinței Mass-Media și religia: de la sacralizare la profanare, la București.

Conferința a fost o platformă deschisă de dezbateri legate de reflectarea religiei în mass-media, a mecanismelor prezente în jurnalismul și cultura populară actuală. Cei 25 de vorbitori prezenți au reprezentat puncte de vedere ale tradițiilor de cercetare din diferite țări europene (Grecia, Italia, Rusia, Norvegia, Finlanda, Slovacia, Franța, Polonia și România), dar și ale diferiților actori din domeniu (oameni de media scrisă și audiovizuală, doctoranzi în comunicare, profesori universitari, reprezentanți ai instituțiilor din mass media religioasă).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News