Ce are de câștigat Turcia prin amânarea aderării Suediei la NATO

Parlamentul Turciei a amânat votul asupra candidaturii Suediei la aderarea la NATO, împiedicând din nou extinderea alianței nord-atlantice după 18 luni de întârzieri, situații care au creat frustrare în rândul unora dintre aliați și a ”smuls” unele concesii, relatează Reuters.

Amintim că anul trecut, în luna mai, președintele turc Tayyip Erdogan a ridicat obiecții atât la cererea suedeză, cât și la cea finlandeză de aderare la
NATO, cereri făcute în contextul invaziei Rusiei în Ucraina.

Turcia a ratificat candidatura Finlandei, în aprilie, dar, împreună cu Ungaria, de asemenea membră NATO, a pus Suedia ”în așteptare”, cerând ca Stockholmul să ia mai multe măsuri pentru a reprima ceea ce consideră a fi teroriști în jurisdicția sa.

Potrivit Reuters, toate mișcările făcute de Turcia în privința ratificării aderării Suediei la NATO sunt victorii geopolitice pentru Erdogan, chiar dacă unele dintre ele au tensionat legăturile occidentale ale Turciei.

Ce concesii au făcut Suedia și Finlanda

Astfel, la o reuniune NATO de la Madrid, de anul trecut, Turcia a încheiat un acord cu cele două țări scandinave, prin care acestea ridicau embargoul asupra armelor și luau măsuri împotriva membrilor Partidului Muncitorilor din Krudistan (PPK), o gripare aflată în afara legii, grup pe care Ankara îl consideră responsabil pentru tentativa de lovitură de stat din 2016.

Tot anul trecut, Stockholmul a revenit asupra unei interdicții privind exportul de produse militare echipamente militare către Turcia, fără a dezvălui detalii despre companii sau produselor.

Iar în iunie, a introdus un nou proiect de lege antiteroristă care face ca ilegală calitatea de membru al unei organizații teroriste, afirmând că că și-a respectat partea sa din acord.

În ultimele luni, o instanță suedeză de top a blocat extrădarea a doi turci despre care Ankara spune că sunt guleniști, în timp ce o curte de apel a confirmat condamnarea unui bărbat pentru tentativă de a finanța PKK, care este, de asemenea, considerat un grup terorist de către Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Separat, ca răspuns la criticile din Turcia și din alte țări țări majoritar musulmane, ministrul justiției, Gunnar Strommer, a declarat că Suedia examinează dacă ar putea modifica legea pentru a opri oamenii să ardă în public cartea sfântă musulmană Coranul.

La rândul său, Finlanda a fost de acord anul trecut să ia în considerare posibilitatea de a acorda permise de export de arme către Turcia, de la caz la caz. După aproape un an de așteptare, Ankara a declarat că Helsinki a obținut ”binecuvântarea” sa.

Ce au făcut alți membri ai NATO

Când Erdogan a semnalat în iulie, în cadrul unei conferințe NATO, că Suedia va primi în cele din urmă undă verde, Canada, membră NATO, a acceptat în liniște să redeschidă discuțiile cu Turcia privind ridicarea controlului asupra exportului de piese pentru drone, inclusiv a echipamentelor optice.

La rândul său, Olanda a ridicat restricțiile privind livrările de arme către Turcia.

De asemenea, în luna iulie, în urma unei întâlniri între autoritățile turce și cele suedeze, secretarul general Jens Stoltenberg a anunțat că NATO va înființa un coordonator special pentru combaterea terorismului.

De altfel, în octombrie, acesta l-a numit pe secretarul general adjunct Thomas Goffus în această funcție.

Suedia, undă verde pentru avioanele de vânătoare F-16

Discuții care au planat au fost legate de întrebarea privind susținerea Washingtonului pentru solicitarea Ankarei de a achiziționa avioane de vânătoare F-16,precum și 79 de kituri de modernizare,  în valoare totală de 20 de miliarde de dolari.

De altfel, la numai o zi de la momentul în care Erdogan a dat ”undă verde” Suediei, Casa Albă a declarat că va merge mai departe cu transferul avioanelor F-16 spre Turcia, în urma consultării cu Congresul american.

Mai mult, în octombrie, Erdogan a trimis oferta Suediei de aderare la NATO către Parlamentul Turciei pentru examinare, însă a subliniat că Washington a legat avioanele F-16 de ratificarea Suediei, în contextul în care Ankara făcuse o cerere de achiziție de F-16 în 2021, dar a primit obiecții din partea Congresului.

Care este situația actuală a ofertei Suediei

Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului Turciei va organiza o nouă discuție pe marginea proiectului de aderare a Suediei, cel mai probabil că săptămâna viitoare, urmând ca Adunarea Generală a Turciei să dea un vot în acest sens.

Miniștrii de Externe din țările membre NATO se vor reuni la Bruxelles în perioada 28-29 noiembrie. Menționăm că, până la acest moment, nici Ungaria nu a ratificat candidatura Suediei.

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului, unde Erdogan are majoritate puternic, i-a transmis omologului suedez că speră ca această ratificare să fie realizată ”cât de repede se poate”.

Războiul din Orientul Mijlociu, piedică pentru extinderea NATO

Conflictul din orientul Mijlociu, după atacul grupării Hamas asupra Israelului, ar putea tensiona legăturile dintre SUA și Turcia, fapt ce complică extinderea NATO, spun analiștii.

După ce Erdogan a declarat că Hamas nu este o organizație teroristă, ci un grup de eliberare care luptă pentru a proteja teritoriile palestiniene, 47 de membrii ai Congresului american au îndemnat administrația să rețină că Turcia are rolul său în susținerea grupării Hamas.

Citește și: Ciolacu: Austria este blocată de România, nu participă la nicio operaţiune NATO în acest moment

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News