Ce au răspuns 18 candidaţi la europarlamentare la întrebările Salvaţi Copiii România

Astfel, 18 candidaţi - printre care Rareş Bogdan, Maria Grapini, Vasile Blaga, Iurie Leancă, Cristian Ghinea şi Renate Weber - au răspuns unui chestionar concret, din care se poate vedea cum vor apăra şi vota în Parlamentul European, dacă va fi cazul, pentru drepturile copiilor.

La începutul campaniei electorale, Salvaţi Copiii a trimis partidelor şi candidaţilor la alegerile europene un chestionar care vizează temele mari ale protecţiei şi garantării drepturilor pentru toţi copiii:

• Violenţa împotriva copiilor
• Copii în sărăcie/ Drepturile socio-economice
• Copii în situaţie de migraţie/azil
• Copiii din zonele de conflict şi ajutorul umanitar.

În total, 62 de candidaţi reprezentând formaţiunile politice care participă la alegerile europarlamentare au fost rugaţi atât să îşi exprime un punct de vedere asupra aspectelor majore care ţin de politicile sociale privind copilul, cât şi să îşi asume fapte concrete de protejare a drepturilor copilului, dacă vor primi un mandat în Parlamentul European.

„România îşi alege, duminică, reprezentanţii în Parlamentul European, acolo unde se iau decizii esenţiale pentru felul în care fiecare stat membru îşi defineşte şi implementează priorităţile şi politicile sociale. Dincolo de campanie şi de confruntările politice însă, mandatul european reprezintă o mare şansă şi, prin asta, o responsabilitate de a influenţa o decizie care să facă mai bună viaţa copiilor din România.

Aşa ne-a venit ideea de a-i întreba pe candidaţi direct ce vor face pentru ca fiecare copil să aibă acces egal şi garantat la educaţie, pentru ca fiecare copil să fie protejat în faţa abuzului de orice fel, pentru ca niciun copil să nu adoarmă flămând sau să nu abandoneze şcoala, pentru că trebuie să muncească. Sunt teme reale, concrete, teme ale României, care pot avea soluţii europene, pentru că la nivelul Uniunii Europene se negociază şi decid politici generale, dar şi alocări de fonduri europene.”, explică Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

Salvaţi Copiii România lansează astfel un apel către parlamentarii care vor reprezenta România la nivel european, să îşi asume agenda socială şi să lucreze în interesul superior al copilului, atunci când propun sau votează iniţiative legislative în Parlamentul European.

Iată câteva dintre răspunsurile date şi angajamentele luate de candidaţi aflaţi, potrivit datelor din sondajele de opinie, în poziţii eligibile:

Renate Weber (ALDE)

Consultarea copiilor: „Cred ca ar trebui să existe niște proceduri de ascultare a copiilor, dar ele trebuie elaborate cu mare grijă. Nu aș vrea să-i obligăm să se înregimenteze în forme de asociere numai pentru asta. Evident, vârsta este și ea importantă.

E greu să consulți copii de 0-6 ani, dar sigur există posibilitatea consultării părinților, a profesorilor, psihologilor privind impactul unor măsuri. E puțin diferit în cazul copiilor cu vârste mai mari. Importante sunt procedurile de consultare și în funcție de temele în legătură cu care vrem să acționăm.”

Violenţa împotriva copiilor: „Cred că importantă este conștientizarea cu privire la consecințele pe care le au violențele asupra copiilor. Pedepsele corporale sunt un aspect, în instituții sau în familie, dar fenomenul de bullying are, de asemenea, consecințe uriașe asupra dezvoltării copiilor.

Ar fi bine să organizăm în Parlamentul European niște audieri publice în prezența unor deputați din țările care nu au ratificat Convenția, a unor experți din statele în care ea se aplică deja cu rezultate pozitive, a unor psihologi etc.”

Copiii în sărăcie/drepturile socio-economice: „Voi sprijini întotdeauna măsurile concrete prin care pot fi ajutați copiii pentru a ieși din sărăcie, pentru a-i încuraja să meargă la școală, pentru a reduce abandonul școlar, iar pentru asta e nevoie de fonduri. E important ca în astfel de programe să fie prinși și părinții copiilor.

Accesul la servicii de sănătate de calitate este și el fundamental. Nu susțin însă măsurile care, în spatele cuvintelor frumoase privind protejarea sănătății copiilor, ascund practici protecționiste sau reprezintă subvenții mascate ale unor produse.”

Vasile Blaga (Partidul Național Liberal)

Participarea copiilor la decizie: „Cred că pentru a crește copii care să ajungă adulți sănătoși este foarte important ca vocea copiilor să fie ascultată. La nivelul familiei apropiate, familiei extinse, școlii și, de ce nu, al politicii, copiii trebuie ascultați, iar problemele lor luate în considerare. Este clar că în ziua de astăzi copiii nu mai sunt crescuți ca pe vremea mea sau chiar ca pe vremea copiilor mei.”

Copiii în sărăcie/drepturile socio-economice: „Înțeleg că România are cei mai mulți copii vulnerabili din toate statele Europene. Trebuie să devină un obiectiv European, dar și unul național reducerea drastică a numărului copiilor vulnerabili în fața sărăciei.

Dincolo de garantarea unor drepturi fundamentale ale copiilor la nivelul Uniunii, de linii de finanțare deschise pentru eradicarea sărăciei în rândul copiilor cu toate direcțiile lor, este în primul rând datoria României să aibă grijă de copiii ei. Ca să răspund direct la întrebare, da, sunt dispus să sprijin o astfel de inițiativă.”

Iurie Leancă (Pro România)

Participarea copiilor la decizie: „Deși tratatele internaționale prevăd dreptul copiilor de a fi auziți, avem nevoie de instrumente care să transpună în practică acest drept atât de important. Trebuie să identificăm un mecanism viabil care să ofere copiilor dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor, în special în cazul politicilor care-i vizează. Și aici trebuie să mizăm pe suportul ONG-lor de profil care cunosc cel mai bine atât problemele cu care se confruntă copiii, cât și soluțiile care ar contribui cel mai bine la remedierea acestora.”

Violența împotriva copiilor: „Împreună cu colegii vom face demersuri pentru ca UE să inițieze campanii de informare și sensibilizare cu privire la diferitele forme de violență împotriva copiilor. Concomitent, vom lucra activ pentru a ne asigura că statele membre respectă Directiva UE (2011/93/UE) privind combaterea abuzului sexual și a exploatării sexuale a copiilor, precum și a pornografiei infantile. Totodată, vom promova activ aplicarea Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale.”

Copiii în sărăcie/drepturile socio-economice: „Faptul că astăzi 50% din copiii români sunt expuși riscului sărăciei și excluziunii sociale trebuie să motiveze eurodeputații din partea României să prioritizeze pe agenda lor promovarea alocării a cât mai multor fonduri europene din CFM (Cadrul Financiar Multianual) pentru diminuarea acestor statistici triste.”

Maria Grapini (PSD)

Participarea copiilor la decizie: „Copiii știu să-și exprime spaimele și nemulțumirile, direct și sincer, iar vocea lor trebuie, categoric, ascultată. Din postura mea de europarlamentar și, sper, viitor europarlamentar, voi milita pentru o voce sonoră a copiilor din România și UE și pentru libertatea ca ei să se facă auziți, ori de câte ori sunt în dificultate.”

Violența împotriva copiilor: „Voi propune un buget consistent pentru acțiuni de informare în fiecare stat membru, în scopul prevenirii violenței.”

Copiii în sărăcie/drepturile socio-economice: „Ce guvern din UE sau din lumea întreagă își dorește sărăcie și excluziune socială? Sunt, cred eu, cele mai grele provocări ale statelor, pentru că vorbim despre copii într-o conjunctură nefericită, vorbim, deci, despre viitorul nostru, iar acesta trebuie să fie, obligatoriu, unul optimist. Voi sprijini întotdeauna un asemenea demers, cum am făcut-o și până în prezent, mă voi lupta pentru acces liber și neîngrădit la servicii medicale și educaționale! Consider că fiecare, în țara lui, trebuie să aloce atenție majoră și bugete serioase pentru a rezolva aceste vulnerabilități critice, dar e nevoie și de un demers european comun, imediat și consistent.”

 
Cristian Ghinea (Alianța 2020 USR-PLUS)

Copiii în sărăcie/drepturile socio-economice: „În 2016 am coordonat Pachetul Anti-sărăcie, inițiativa guvernului Dacian Cioloș de a orienta fondurile europene spre problemele sărăciei extreme. Cele mai multe dintre măsuri vizau copiii. Rămân credincios ideii că e nevoie de intervenții integrate din fonduri europene în România pentru a da o șansă generațiilor viitoare.”

Răspunsurile oferite de candidații la alegerile europarlamentare la întrebările Salvați Copiii sunt disponibile la www.salvaticopiii.ro/alegeri-europene-pentru-copii.

DATE DE CONTEXT, PENTRU AGENDA EUROPARLMENTARILOR ROMÂNI

• România ocupă locul 54 din 175 de țări monitorizate de Save the Children în 2018, în ceea ce privește securitatea copilăriei, cu o rată a abandonului școlar în creștere, care accentuează vulnerabilitatea copiilor: 13,9 față de 12,1, anul anterior.
• România se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub cinci ani – 9,0 la o mie de nașteri, la mare distanță de media europeană de 3,7.
• Lipsa educației ca factor de menținere a copiilor captivi în sărăcie.

La indicatorul neparticipare școlară (copii în afara sistemului de educație) în ciclul primar și

gimnazial, România rămâne printre țările care se confruntă în mod serios cu această problemă, cu un procent în creștere în 2018, față de raportul din 2017 – de 13,9, față de 12,1, îngrijorător la nivel european.

Prin comparație cu statele europene, România este depășită doar de Moldova, cu o rată a neparticipării școlare de 17,9%. În țări precum Bolivia, Congo, China, Haiti, Mexic ori Guyana, rata neparticipării școlare a înregistrat scăderi semnificative, aflându-se la un nivel mai scăzut decât al țării noastre. se arată într-un comunicat al Organizației Salvați Copiii România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News