Ministerul Fondurilor Europene precizează că în Acordul de Parteneriat 2014-2020, care va fi transmis Comisiei Europene la sfârșitul lunii ianuarie, au fost deja incluse unele dintre comentariile primite de la serviciile CE, explicațiile ministerului condus de Eugen Teodorovici venind după ce experții executivului de la Bruxelles au transmis autorităților române că prima versiune a Acordului este lipsită de viziune strategică.
"Prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 - 2020 a fost transmisă serviciilor Comisiei la începutul lunii octombrie 2013, în cadrul dialogului informal purtat pentru pregătirea documentelor de programare pentru perioada 2014 - 2020. În luna decembrie 2013, Comisia a transmis o serie de comentarii pe marginea documentului, iar ulterior reprezentanţii autorităţilor române au discutat cu partenerii comunitari despre acestea. În urma discuţiilor, unele comentarii a fost integrate în actuala versiune de lucru a Acordului de Parteneriat 2014 - 2020, în cazul altor comentarii s-a ajuns la o poziţie comună a celor două părţi, dar au fost şi comentarii pe care serviciile Comisiei le-au retras ca urmare a argumentelor aduse de partea română. Discuţiile dintre autorităţile române şi reprezentanţii Comisiei sunt o etapă firească în cadrul procesului de negociere dintre un stat membru UE şi Comisia Europeană", se arată într-un comunicat transmis vineri de MFE și citat de Mediafax.
Ministerul mai spune că România a avut "oa abordare proactivă" în pregătirea documentelor de programare pentru perioada 2014 - 2020 şi a început din timp dialogul informal cu reprezentanţii Comisiei.
MFE precizează că prevederile regulamentelor europene oferă statelor membre o perioadă de patru luni de la aprobarea regulamentelor pentru a transmite Acordul de Parteneriat. Plecând de la această informație, ministerul precizează cp unele state membre UE nu au trimis nici până în prezent niciun document de programare a sericiilor Comisiei Europene.
Experții CE consideră că prima versiune a Acordului arată că autoritățile române nu au au învățat lecția dată de eșecului cheltuirii banilor UE în trecut și că este lipsită de viziune.
Observaţiile au fost transmise de către experţii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârşitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.
Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft şi indică modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaţilor de premierul Victor Ponta şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Un document prezentat de Mediafax relevă că experţii CE i-au atenţionat pe oficialii români că textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum "excesivă" când, de fapt, ar trebuie să se concentreze asupra datelor şi indicatorilor relevanţi.
"Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman", se arată în document.
În aceste condiţii, serviciile Comisiei transmit că îşi menţin o "rezervă generală" în ceea ce priveşte indicatorii propuşi pentru alocări financiare deoarece, în prezent, nu este posibilă o evaluare corespunzătoare a priorităţilor propuse şi a necesităţilor de dezvoltare, având în vedere modul larg şi generic în care sunt prezentate. Experţii europeni arată totodată că alocările ar trebui să fie raportate la capacitatea "realistă" de absorbţie, luând în calcul lecţiile învăţate.
"Global, documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete şi ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările aşteptate trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de finanţare identificate şi rezultatele aşteptate", afirmă experţii CE.
Experţii CE precizează că repartizările orientative ale fondurilor pe fiecare obiectiv tematic trebuie reevaluate şi semnalează că în planul redactat de Guvernul român sunt date contradictorii privind repartizarea contribuţiei în cadrul Fondului Social European.
"În privinţa principiului partenerial, autorităţile române sunt invitate să indice cum vor fi selectaţi partenerii, modalităţile de consultare şi care sunt principalele rezultate. În ce priveşte mecanismele de parteneriat pe parcursul implementării, textul este mai degrabă vag şi generic. El trebuie completat pentru a se înţelege, printre altele, cum lecţiile învăţate din perioada actuală au fost luate în considerare, având în vedere în mod special funcţionarea foarte ineficientă a comitetelor de monitorizare", este o altă problemă semnalată.
Potrivit aceleiaşi surse, capitolul privind egalitatea dintre bărbaţi şi femei este mai degrabă subdezvoltat şi necesită o elaborare suplimentară, iar criteriul egalităţii de şanse în selcetarea proiectelor trebuie mai bine explicat, deoarece o definiţie largă a acestei poltici drept criteriu de selecţie s-ar putea dovedi irelevantă în anumite cazuri şi ar genera greutăţi administrative artificiale.
Întărirea rolului de coordonare propusă pentru Ministerul Fondurilor Europene trebuie de asemenea să se bazeze pe o evaluare obiectivă a capacităţii şi expertizei sale actuale, care nu există în document, iar dificultăţile întâmpinate cu sistemul de management în privinţa reglementărilor etice, în special privind conflictul de interese, cu scopul de a reglementa mai eficient transferul angajaţilor către sectorul privat sau posibilitatea de desfăşurare simultană a mai multor activităţi profesionale, trebuie soluţionate, potrivit sursei citate, în mod adecvat şi prin măsuri eficiente.
"Evaluarea deficienţelor de managament şi control trebuie continuată, cu sublinierea cauzelor principale (...) având în vedere că autorităţile de management şi organismele intermediare suferă de deficienţe similare şi necesită la rândul lor măsuri corective consistente. O coordonare mai strânsă nu poate nici pe departe fi văzută drept singura soluţie la deficienţele grave înregistrate în perioada de programare financiară 2007-2013", atenţionează experţii europeni.
În acelaşi timp, informaţiile cu privire la deficienţele de resurse umane sunt foarte vagi şi nu propun niciun fel de măsuri concrete, precum managament bazat pe perfomanţă, recrutare eficientă şi transparentă, iar o explicaţie trebuie furnizată şi cu privire la rolurile şi responsabilităţile diverselor organisme intermediare care funcţionează în acelaşi sector, pentru că, aparent, există suprapuneri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu