Recent cercetătorii arată tot mai mult interes referitor la efectele pozitive pe care acidul butiric le are asupra sistemului gastro-intestinal.
Este greu să numim untul și să ne gândim că acesta poate avea beneficii pentru sănătatea noastră. Mulți asociază untul mai ales cu colesterolul și trigliceridele mari: pe scurt, ceva care este prietenos cu cerul gurii, dar are foarte puțin de-a face cu bunăstarea, scrie Il Giornale.
Reputația proastă a untului este, în parte, justificată, deoarece este o sursă de grăsimi animale saturate.
Poate, totuși, nu știți că untul este una dintre cele mai bune surse alimentare de acid butiric (dar nu singura, laptele de capră, laptele de oaie, uleiul de măsline extravirgin și oțetul sunt și ele surse importante de acid butiric).
Acidul butiric sau butiratul este un acid gras cu lanț scurt care este creat atunci când bacteriile intestinale bune descompun fibrele alimentare. Toată lumea știe importanța unei bune funcționări a colonului pentru sistemul nostru imunitar, metabolism și multe alte lucruri.
Philippe Lagarde, oncolog de renume mondial: ”După cincizeci de ani de oncologie în domeniu, nu pot spune că o persoană cu probleme intestinale este automat destinată dezvoltării unei tumori, dar pot spune cu certitudine că în acești cincizeci de ani de oncologie nu mi s-a întâmplat niciodată a trata un pacient cu cancer care nu suferea și de o problemă intestinală”.
Ne limităm să ne amintim că celulele bacteriene prezente în intestin și sunt egale cu aproape 2 kg din greutatea noastră corporală. Bacteriile ”bune” ale intestinului produc acizi grași cu lanț scurt.
Acești acizi grași cu lanț scurt au, în general, o puternică putere antiinflamatoare: în special acidul butiric s-a dovedit util pentru tratamentul bolii celiace și al celor mai grave boli inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulceroasă și boala Crohn. Acidul butiric ajută celulele din colon să rămână sănătoase, previne creșterea dezvoltarea celulelor canceroase și ajută la distrucerea lor.
Consumați multe alimente bogate în fibre, cum ar fi legumele și fructele. Un studiu recent pe aproximativ 150 de indivizi a constatat o asociere pozitivă între o creștere a acestor acizi în scaun și un aport crescut de alimente vegetale.
Desigur, cantitatea și calitatea fibrelor ingerate afectează compoziția bacteriilor intestinale, care la rândul lor afectează producția de acizi grași cu lanț scurt. De altfel, fibrele transformate în acid butiric sunt cele solubile, derivate din carbohidrații nedigerați din intestinul subțire, cum ar fi pectinele și amidonul rezistent, de exemplu.
Este important de reținut că butiratul ajunge mai ușor în colon atunci când este ingerat prin alimente; de aceea se recomanda ”hrănirea” intestinului cu fibre, grăsimi și oțet care ajuta bacteriile sa producă acid butiric.
În schimb, ne putem lipsi de suplimente, tot pentru că, înainte de a ajunge la colon, acestea sunt absorbite în intestinul subțire. Ca urmare, aproape toate beneficiile pentru celulele intestinale se descompun ”pe parcurs”, dacă vom opta pe suplimente.
Citește și:
Vorbim de traumatisme ale coloanei vertebrale, sau leziuni ale coloanei vertebrale care pot provoca leziuni ale măduvei spinării, provocând astfel invaliditate permanentă sau chiar moartea pacientului.
Mai precis, afectarea măduvei spinării, care se numește ”leziune a măduvei spinării”, se caracterizeaza prin intreruperea fibrelor ascendente si descendente, cu alterari consecutive ale sistemului nervos autonom, ale functiilor motorii si senzoriale.
În majoritatea cazurilor (60%) leziunile coloanei vertebrale sunt o consecință a accidentelor rutiere, diverselor căzături, actelor de violență, rănirilor în timpul activității fizice și la locul de muncă.
Oamenii de știință de la Universitatea din Birmingham, conduși de Zubair Ahmed și Richard Tuxworth, au descoperit că un medicament experimental, AZD1930, ar putea ajuta la îndepărtarea nervilor afectați în urma unui... citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News