Ce este infecția cu helicobacter pylori, ce simptome are și cum o tratăm

Care sunt cauzele infecției cu H. Pylori? Infecția cu Helicobacter pylori este o infecție bacteriană care afectează stomacul și duodenul (prima parte a intestinului subțire).

Este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene la nivel mondial și este asociată cu mai multe afecțiuni gastrointestinale, inclusiv gastrita, ulcerele gastrice și duodenale, și, în cazuri rare, cancerul gastric. Prevalența infecției variază mult în zonele rurale în curs de dezvoltare (mai mult de 80%) față de cele urbane dezvoltate (sub 40%), ca urmare a diferitelor condiții socioeconomice și igienice.

Infecția cu Helicobacter pylori apare de obicei prin contactul cu bacteriile prezente în mediul înconjurător, în special în zonele cu condiții de igienă precare. Cauzele și factorii de risc ai infecției includ:

- Contaminarea alimentelor și a apei: Bacteria poate fi transmisă prin consumul de alimente sau apă contaminate. În zonele cu infrastructură sanitară deficitară, riscul de contaminare este mai mare.

- Contactul cu persoane infectate: H. pylori se poate răspândi prin contactul direct cu saliva, vomă sau fecale ale unei persoane infectate. De asemenea, folosirea de ustensile de masă, veselă sau alte obiecte comune neigienizate corespunzător poate contribui la răspândirea bacteriei.

- Igiena personală deficitară: Lipsa igienei adecvate, cum ar fi spălarea insuficientă a mâinilor sau a alimentelor, poate facilita transmiterea bacteriei.

- Mediul de trai: Locuirea în condiții de supraaglomerare sau în medii cu igienă deficitară poate crește riscul de infecție. De asemenea, infecțiile sunt mai frecvente în zonele cu venituri mici și în țările în dezvoltare.

- Factori genetici și imunitari: Unele persoane pot fi mai susceptibile la infecția cu H. pylori din motive genetice sau din cauza unui sistem imunitar mai puțin eficient.

Infecția cu H. pylori este foarte comună și poate afecta persoane de toate vârstele, dar riscul este adesea mai mare în medii cu igienă precară și condiții de trai defavorabile.

Cum se transmite Helicobacter Pylori

Calea de transmitere a H. pylori nu este complet înțeleasă. Singurul rezervor cunoscut este stomacul uman și deoarece H. pylori pare să aibă o gamă îngustă de gazdă, se crede că apar noi infecții ca urmare a transmiterii directe de la om la om sau a contaminării mediului. Transmiterea de la persoană la persoană poate fi împărțită în două categorii principale: transmisie verticală și orizontală. Modul vertical este răspândirea infecției de la ascendent la descendent în cadrul aceleiași familii, în timp ce transmiterea orizontală implică contactul cu indivizi din afara familiei sau contaminarea mediului.. Transmiterea de la persoană la persoană poate avea loc pe trei căi posibile: gastro-oral, oral-oral și fecal-oral, dar nu a fost încă identificat un mecanism predominant de transmitere.

Infecția poate fi răspândită prin contactul cu materii fecale contaminate. Aceasta se poate întâmpla dacă alimentele, apa sau suprafețele sunt contaminate cu fecale infectate și nu sunt curățate corespunzător.

Bacteria poate fi transmisă prin contactul direct cu saliva, vomă sau secreții orale ale unei persoane infectate. Utilizarea de tacâmurilor sau alte obiecte comune care nu sunt bine igienizate poate contribui la răspândirea bacteriei.

Consumul de alimente sau apă contaminate cu H. pylori este o altă cale de transmitere. În regiunile cu infrastructură sanitară deficitară, riscul de contaminare este mai mare.

Deși transmiterea este posibilă prin aceste căi, nu toate persoanele expuse la bacterie dezvoltă infecție, iar infecția cu H. pylori este adesea asimptomatică.

Simptomele infecției cu Helicobacter Pylori

Simptomele infecției cu Helicobacter pylori (H. pylori) pot varia de la ușoare la severe și pot fi adesea confundate cu alte afecțiuni gastrointestinale. Unele dintre cele mai comune simptome includ:

- Durere sau disconfort abdominal: De obicei localizată în partea superioară a abdomenului, durerea poate fi o senzație de arsură sau disconfort persistent.

- Senzație de arsură în stomac: Acest simptom este adesea descris în zona superioară a abdomenului.Balonare: Sentimentul de plenitudine sau umflare a abdomenului după mese este frecvent raportat.

- Greață și vărsături: Infecția poate provoca greață, iar unele persoane pot vomita, în special în cazul ulcerațiilor severe.

- Pierderea apetitului: Persoanele infectate pot experimenta o scădere a apetitului, care poate duce la pierdere în greutate.

- Pierdere în greutate inexplicabilă: În cazuri mai severe sau cronice, infecția poate contribui la pierderea în greutate fără o cauză evidentă.

- Senzație de plinătate rapidă: Sentimentul de sațietate după consumul de porții mici de alimente.

- Eructații frecvente: Eructațiile (râgâieli) frecvente și mirositoare pot fi un alt simptom.

- Scaune negre sau vâscoase: În cazuri de sângerare din ulcere, scaunele pot deveni negre și vâscoase (melena).

Unii oameni cu infecție cu H. pylori nu prezintă simptome deloc și pot descoperi infecția doar în urma unor investigații pentru alte probleme de sănătate.

Ce boli pot apărea în urma infecției cu Helicobacter Pylori

Helicobacter pylori este cea mai frecventă cauză a gastritei cronice și duce în mod variabil la patologii gastroduodenale severe la unii pacienți, inclusiv boala ulcerului peptic gastric și duodenal, cancerul gastric și limfomul de țesut limfoid asociat mucoasei gastrice. Diversele patologii atribuite infecției cu H. pylori sunt cauzate de interacțiuni complexe ale virulenței bacteriene, geneticii gazdei și factorilor de mediu, care au ca rezultat diferite fenotipuri de gastrită cronică.

Cancerul de stomac

Infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului gastric, deși majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă cancer.

Infecția cu H. pylori poate cauza gastrită cronică, o inflamație persistentă a mucoasei stomacului. Inflamația cronică poate duce la modificări în structura și funcția mucoasei, crescând riscul de apariție a cancerului gastric. Ea poate contribui la dezvoltarea ulcerațiilor gastrice, iar ulcerele necontrolate pot avea un risc mai mare de a evolua în forme mai severe de cancer.

Infecția cronică poate duce la atrofie gastrică, o stare în care mucoasa stomacului se subțiază și își pierde funcția normală. Atrofia gastrică este un factor de risc pentru cancerul gastric.

Infecția cu H. pylori este asociată în special cu carcinomul gastric intestinal și cu Lymphoma MALT care sunt tumori ale țesutului limfoid asociate mucoasei (MALT)

Gastrita

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului, iar infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) este una dintre cele mai frecvente cauze de gastrită. Infecția cu H. pylori poate duce la gastrită în mai multe moduri, iar simptomele și severitatea acesteia pot varia.

pylori poate provoca o inflamație cronică a mucoasei gastrice. Această inflamație poate duce la deteriorarea și subțierea mucoasei, provocând simptome de gastrită. Totodată, infecția cu H. pylori poate contribui la dezvoltarea ulcerațiilor gastrice, care sunt leziuni mai profunde ale mucoasei stomacului. Ulcerele pot agrava simptomele gastritei. Infecția poate afecta secreția de acid gastric și producția de mucus protector, crescând riscul de inflamație și leziuni ale mucoasei gastrice.

Ulcerul gastric

Ulcerele gastrice cauzate de infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) sunt destul de comune și reprezintă o problemă semnificativă de sănătate.

pylori infectează mucoasa stomacului, provocând gastrită cronică, o inflamație continuă care poate duce la deteriorarea și erodarea mucoasei. Aceasta poate evolua în ulcere gastrice. De asemenea, bacteria produce toxine care contribuie la distrugerea celulelor mucoasei gastrice și la apariția leziunilor care pot forma ulcere.

Infecția poate afecta producția de acid gastric și poate reduce protecția naturală a mucoasei gastrice, favorizând dezvoltarea ulcerațiilor.

Cum diagnosticăm infecția cu Helicobacter Pylori

Diagnosticarea infecției cu Helicobacter pylori se poate face prin mai multe metode, fiecare având avantaje și limitări.

Teste de respirație

Testul cu uree în respirație este unul dintre cele mai frecvent utilizate teste pentru diagnosticarea infecției cu H. pylori. Pacientul ingerează o substanță care conține uree etichetată (marcată cu izotopi). Dacă H. pylori este prezentă, bacteria va descompune ureea, eliberând dioxid de carbon marcat în respirație. Testul măsoară cantitatea de dioxid de carbon etichetat din respirație. De obicei, pacientul trebuie să nu mănânce sau să bea nimic cu câteva ore înainte de test și să evite anumite medicamente.

Teste de Sânge

Acestea detectează prezența anticorpilor împotriva H. pylori în sânge. Acest test indică dacă persoana a fost expusă la bacteria H. pylori, dar nu poate distinge între o infecție activă și o infecție trecută. Acest test nu este întotdeauna precis pentru detectarea unei infecții active, mai ales dacă persoana a fost tratată recent.

Teste de scaun

Detectează antigenele H. pylori în scaun. Este util pentru diagnosticarea infecției active și pentru monitorizarea eficienței tratamentului. Nu sunt necesare pregătiri speciale înainte de test, dar este important să se evite anumite medicamente și antibiotice înainte de testare.

Endoscopie și biopsie

Endoscopia digestivă superioară permite vizualizarea directă a mucoasei stomacului și duodenului printr-un tub subțire dotat cu cameră. În timpul endoscopiei, se poate preleva o mostră de țesut (biopsie) din mucoasa gastrică pentru a fi analizată la microscop sau pentru teste de cultură.

Alegerea metodei de diagnostic depinde de mai mulți factori, inclusiv disponibilitatea testelor, starea de sănătate a pacientului, și rezultatele anterioare ale tratamentului. Medicul va lua în considerare aceste aspecte pentru a alege cea mai potrivită metodă pentru fiecare caz individual.

Tratamentul pentru infecția cu H. Pylori

Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori (H. pylori) este esențial pentru a elimina bacteria și pentru a preveni complicații ulterioare. Regimul de tratament se bazează pe utilizarea combinată a medicamentelor pentru a asigura eficiența și pentru a preveni dezvoltarea rezistenței bacteriene.

Tratamentul standard pentru infecția cu H. pylori include, de obicei, o combinație de antibiotice și medicamente care reduc aciditatea stomacului. Acest regim este cunoscut sub numele de terapie de eradicare și include:

- Antibiotice: Amoxicilină, claritromicină, metronidazol sau tinidazol.

- Inhibitori ai Pompei de Protoni (IPP): Omeprazol, esomeprazol, lansoprazol: Reduc producția de acid gastric, ajutând la vindecarea mucoasei gastrice și îmbunătățind eficiența antibioticelor.

- Antiacide sau antagoniști ai receptorilor H2: Ranitidină, Famotidină

Există mai multe scheme de tratament, dar cele mai comune includ:

- Terapia Triplă: IPP + Amoxicilină + Claritromicină.

- Terapia Cvadruplă: IPP + Bismut subsalicilat + Metronidazol + Tetraciclina.

Utilizată frecvent în cazuri de rezistență la claritromicină sau când PPI nu sunt bine tolerate.

- Terapia cu cinci medicamente (în unele cazuri): IPP + Amoxicilină + Claritromicină + Metronidazol + Bismut.

După finalizarea tratamentului, este important să te supui testelor de follow-up pentru a verifica dacă infecția a fost eradicată complet.

Medicamentele utilizate pentru tratamentul H. pylori pot avea efecte secundare, inclusiv: Greață, diaree, constipație și în cazuri rare, pot apărea reacții alergice la antibiotice.

Rolul alimentației în caz de infecție cu H. Pylori

Alimentația poate influența în mod semnificativ gestionarea și prevenirea infecției cu Helicobacter pylori și a complicațiilor asociate, precum ulcerul gastric. Deși alimentația nu este o soluție de sine stătătoare pentru eradicarea infecției, anumite alegeri alimentare și stiluri de viață pot ajuta la reducerea simptomelor, susținerea tratamentului și îmbunătățirea sănătății gastrointestinale.

Alimentele bogate în antioxidanți și fibre, cum ar fi fructele (mere, pere, afine) și legumele (broccoli, morcovi, spanac), pot ajuta la reducerea inflamației și protejarea mucoasei gastrice. Turmericul și ghimbirul au proprietăți antiinflamatorii care pot ajuta la ameliorarea simptomelor gastritei și ulcerelor.

Ardeiul iute și alte condimente picante pot irita mucoasa gastrică și pot agrava simptomele. Cafeaua, ceaiul și băuturile acidulate pot stimula secreția de acid gastric și pot irita mucoasa.

Consumul excesiv de alcool poate deteriora mucoasa gastrică și poate contribui la dezvoltarea ulcerelor. Este recomandat să limitezi sau să eviți complet alcoolul. Fumatul poate agrava infecția cu H. pylori și poate reduce eficiența tratamentului. Renunțarea la fumat este benefică pentru sănătatea generală și pentru gestionarea ulcerelor.

Orezul, bananele, cartofii fierti și pâinea prăjită sunt alimente ușor de digerat care pot fi mai bine tolerate de stomac în timpul unei infecții.

Alimentele care conțin probiotice, cum ar fi iaurtul și kefirul, pot ajuta la restabilirea echilibrului florei intestinale și pot contribui la sănătatea digestivă.

Mâncând mese mai mici și mai frecvente, poți reduce riscul de supraproducție de acid și de iritație a mucoasei gastrice. Mâncarea înainte de culcare poate agrava simptomele, deoarece acidul gastric poate irita mucoasa gastrică.

Este important să monitorizezi cum răspunde corpul tău la diferite alimente și să faci ajustări în funcție de simptome. Discută cu medicul sau cu un dietetician despre planul tău alimentar, în special dacă ai simptome persistente sau grave.

Alimentația joacă un rol important în gestionarea simptomelor și în susținerea tratamentului pentru infecția cu H. pylori. Făcând alegeri alimentare inteligente, poți contribui la ameliorarea stării tale de sănătate și la suportarea tratamentului pentru această infecție.

Cum prevenim infecția cu Helicobacter Pylori

Prevenirea infecției cu Helicobacter pylori (H. pylori) implică adoptarea unor măsuri de igienă și stil de viață care reduc riscul de contaminare.

Clătește bine fructele și legumele cu apă curată înainte de a le consuma pentru a îndepărta posibilele bacterii. Gătește alimentele la temperaturi adecvate pentru a distruge bacteriile. Asigură-te că carnea este bine gătită și că produsele lactate sunt pasteurizate.

Spală-ți bine mâinile cu apă și săpun, mai ales înainte de a mânca și după utilizarea toaletei.

Dacă cineva din apropierea ta este diagnosticat cu H. pylori, evită contactul direct cu saliva și altele care pot fi contaminate, cum ar fi ustensilele și tacâmurile.

Spală bine ustensilele de bucătărie, vasele și suprafețele de gătit cu apă și săpun. Folosește dezinfectanți pentru a curăța suprafețele care vin în contact cu alimentele. Evită contaminarea încrucișată prin separarea alimentelor crude (carne, pește) de cele deja gătite.

Bea apă îmbuteliată sau tratată în zone unde igiena apei este îndoielnică. Evită apa de la robinet sau alte surse nesigure. Evită alimentele sau băuturile din surse necontrolate sau neigienice.

Educația despre H. pylori și despre măsurile de prevenire poate contribui la reducerea riscurilor. Informațiile despre cum se răspândește bacteria și cum să eviți contaminarea sunt esențiale.

Asigură-te că locuința ta este curată și că condițiile sanitare sunt adecvate. Îmbunătățirea condițiilor de trai și a igienei poate reduce riscul de infecție.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News