Ce se întâmplă la COP28, unde Iohannis va vorbi, la Dubai, pentru România: S-ar putea pune punct cărbunelui, petrolului și gazelor care emit CO2

COP28 se referă la cea de-a 28-a Conferință a Părților (Conference of the Parties) în cadrul Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Această serie de conferințe reprezintă întâlniri anuale la care participă țările semnatare ale Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), având ca scop principal discutarea și negocierea unor acțiuni globale pentru combaterea schimbărilor climatice.

În timp ce liderii globali se adună în Dubai pentru conferința ONU privind climatul, delegații speră să obțină o victorie timpurie în legătură cu un fond pentru dezastre, joi, înainte ca summitul să își îndrepte atenția către combustibilii fosili și alte subiecte delicate.

Cele 3 minute- regulă ONU pentru toți participanții

Președintele României a fost aspru criticat pentru „cele doar 3 minute de discurs” în cadrul COP28, dar aceasta este procedura impusă de ONU pentru toți reprezentanții oficiali, fără excepție:

„Așa cum există un număr limitat de părți participante și un timp limitat disponibil pentru declarații, va fi necesar să se limiteze durata fiecărei declarații. Reprezentanții sunt reamintiți că declarațiile făcute în timpul segmentului de înalt nivel nu ar trebui să depășească limita de trei minute.”, se regăsește în regulamentul ONU.

Ce se întâmplă la COP28

Guvernele se pregătesc pentru negocieri intense cu privire la posibilitatea de a fi de acord, pentru prima dată, să elimine utilizarea la nivel mondial a cărbunelui, petrolului și gazelor care emit CO2, principala sursă de emisii care contribuie la încălzirea globală.

Odată cu preocupările financiare în centrul agendei întâlnirii, președinția COP28 a Emiratelor Arabe Unite a publicat în ajunul summitului o propunere potrivit căreia țările să adopte oficial schițele unui nou fond ONU care să acopere pierderile și daunele înregistrate în țările sărace afectate de dezastre climatice precum inundații extreme sau secetă persistentă.

Un avans timpuriu în ceea ce privește acest fond de despăgubire - cerut de ani de zile de către țările mai sărace - ar putea facilita alte compromisuri pe parcursul celor două săptămâni ale summitului.

Unii diplomați speră că acordul preliminar va fi aprobat rapid, un delegat descriind posibilitatea unor obiecții la acest moment ca fiind "deschiderea cutiei Pandorei". Acordul a fost rezultatul unor negocieri dificile pe parcursul mai multor luni, implicând atât țări bogate, cât și în curs de dezvoltare.

Stabilirea acestui fond permite țărilor bogate să înceapă să promită fonduri pentru acesta, iar țări precum Germania, Danemarca și Olanda urmează să anunțe contribuții în următoarele zile, conform unor surse diplomatice europene pentru Reuters.

Uniunea Europeană a promis o contribuție "substanțială", dar dorește ca țările ale căror economii au crescut semnificativ în ultimele decenii, cum ar fi China și Emiratele Arabe Unite, să urmeze exemplul.

"Toți cei cu posibilitatea de a contribui ar trebui să o facă", a declarat Comisarul pentru Climă al UE, Wopke Hoekstra, exprimând dorința de a "extinde baza de donatori dincolo de contribuitorii obișnuiți, pentru că acest lucru reflectă realitatea din 2023".

Adnan Amin, CEO-ul summitului COP28, a declarat pentru Reuters în această lună că obiectivul este de a asigura câteva sute de milioane de dolari SUA pentru fondul de dezastre climatice pe parcursul evenimentului. El s-a declarat "optimist" că Emiratele Arabe Unite vor face o contribuție.

"Nu ne putem odihni până când acest fond este finanțat adecvat și începe să ușureze efectiv povara comunităților vulnerabile", a spus Ambasadorul Samoaiului în Europa, Pa’olelei Luteru, care este și președintele blocului de negocieri al Asociației Statelor Insulare Mici (AOSIS).

Țările sunt împărțite între națiunile europene și statele vulnerabile la schimbările climatice care cer un acord pentru înlocuirea combustibililor fosili cu energie curată, și producătorii de petrol și gaze care încearcă să mențină un rol pentru sursele tradiționale de energie.

Multe țări în curs de dezvoltare sunt, de asemenea, reticente în a renunța la combustibilii fosili, pe care îi consideră necesari pentru a-și susține creșterea economică.

O altă sarcină majoră pentru țări la summitul din acest an va fi să evalueze progresul lor în atingerea obiectivelor globale de climă - în special obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la mult sub 2 grade Celsius (3,6 grade Fahrenheit).

Acest proces, cunoscut sub numele de revizuire globală, ar trebui să ofere un plan la nivel înalt care să indice țărilor ce ar trebui să facă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News