Ce este "starea de flux" și ce efecte are asupra minții și trupului. O nouă descoperire rescrie legile atenției și concentrării - Reuters
Știai că atunci când suntem complet absorbiți într-o activitate și parcă nici nu mai știm ce se întâmplă în jurul nostru se cheamă că suntem în "starea de flux"? Iată cum această stare este extrrem de benefică pentru sănătatea inimii și nu numai!
Persoanele care sunt ușor absorbite într-o activitate pot avea o sănătate mentală și cardiovasculară mai bună, spun specialiștii, potrivit The Conversation citată de Reuters.
Cum știi că ai intrat în starea de flux
Ți-ai pierdut vreodată simțul spațiului și al timpului când redecorezi o cameră? Ai fost vreodată atât de concentrat în timp ce cânți la un instrument încât grijile de dinainte parcă au dispărut brusc? Atunci probabil că ai experimentat „starea de flux”.
Starea de flux este un termen folosit în psihologie pentru a descrie o stare de concentrare sporită, în care ești complet absorbit de o activitate. Se situează undeva între plictiseală și stres - de obicei experimentat în timpul activităților care sunt oarecum provocatoare, dar care încă ne îndeplinesc nivelurile de abilități. Când experimentăm starea de flux avem tendința de a fi extrem de eficienți, de a ne simți în control și de a uita noțiunea timpului.
Starea de flux este adesea o experiență pozitivă. Deci ar putea fi benefică pentru sănătatea noastră psihică? Este și curiozitatea cercetătorilor care, în ultima perioadă, au intensificat studiile asupra acestor aspecte din viața de zi cu zi. Concepte precum starea de flux există de ceva vreme, luăm de exemplu „polarizarea atenției”“, care este o stare de concentrare sporită propusă de educatoarea italiană Maria Montessori la începutul secolului al XX-lea. Dar versiunea modernă, științifică a fluxului a fost dezvoltată de psihologul american de origine maghiară Mihály Csíkszentmihályi în anii 1970.
Influență genetică?
Cu alte cuvinte, unii oameni sunt mai predispuși să experimenteze "fluxul" decât alții, ceea ce se datorează parțial diferențelor individuale de predispoziții genetice, dar și factorilor din mediul înconjurător. Acestea pot include circumstanțele activităților specifice în care ne angajăm, distragerile pe care le experimentăm și stările noastre mentale.
S-a ajuns la ideea că a fi predispus la starea de flux se poate asocia cu numeroase rezultate pozitive, inclusiv cu o sănătate mentală și cardiovasculară mai bună. Aceste efecte au fost în general interpretate ca dovezi ale fluxului care provoacă astfel de eforturi de protecție. Aceste beneficii au făcut ca primele companii să vadă oportunități de afaceri și să ofere formare pentru promovarea stării de flux. Cu toate acestea, acest lucru poate fi puțin prematur.
Până în prezent, majoritatea cercetărilor disponibile nu permit nicio concluzie despre efectele cauzale ale fluxului asupra sănătății mintale sau fizice. Acest lucru se datorează faptului că cercetarea s-a bazat în principal pe eșantioane de dimensiuni mici și pe date auto-raportate. Și atât predispoziția de a experimenta fluxul cât și problemele de sănătate mintală sunt parțial ereditare.
Predispozițiile noastre specifice, împreună cu mediul și experiențele personale, vor influența modul în care ne descurcăm în viață, inclusiv dacă avem probleme de concentrare sau deficit de atenție. Dar modul în care genele și mediul nostru lucrează împreună este încă necunoscut. Acest lucru implică faptul că aceiași factori familiali, inclusiv predispozițiile genetice sau mediul copilăriei timpurii, pot influența multe dintre răspunsurile noastre la acțiuni. În acest caz, asociațiile raportate nu ar fi direct cauzale, ci mai degrabă se reduc la un al treilea factor care provoacă ambele, cum ar fi genele sau experiențele specifice copilăriei.
Un alt astfel de al treilea factor ar putea fi un concept numit „nevrotism”. Nevrotismul este o trăsătură de personalitate care descrie tendința de a fi dezechilibrat din punct de vedere emoțional și ușor iritabil. Persoanele cu scoruri ridicate de nevrotism sunt mai susceptibile la stres și probleme psihologice, precum și la probleme cardiovasculare și altele.
În același timp, stresul și instabilitatea emoțională sunt factori care te-ar împiedica să intri în starea de flux Deci este foarte posibil ca predispozițiile noastre, inclusiv nevrotismul, să influențeze atât capacitatea noastră de a experimenta fluxul cât și sănătatea mintală.
S-a descoperit că persoanele care au fost mai predispuse să experimenteze starea de flux aveau un risc mai scăzut de a face anumite boli, inclusiv depresie, anxietate, schizofrenie, tulburare bipolară, tulburări legate de stres și boli cardiovasculare. Acest lucru este în conformitate cu așteptările privind un efect protector al fluxului asupra rezultatelor sănătății mentale și cardiovasculare.
Cu toate acestea, luând în considerare nevrotismul și factorii familiali, experiențele de flux au rămas asociate doar cu depresia majoră și (posibil) anxietatea, deși asociațiile au fost oarecum diminuate. Această constatare sugerează că starea de flux poate avea un efect protector asupra acestor două probleme de natură psihică. Înseamnă asta că ar trebui să ne angajăm în tot mai multe activități generatoare de "flux" pentru a ne reduce riscul de depresie și anxietate? Nu. Lipsesc cercetări pentru a investiga dacă și cum putem chiar manipula starea de flux și ce consecințe ar avea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
