Ce i-a scris o tânără lui Băsescu despre maidanezi. O va ajuta Ponta?
O tânără i-a transmis președintelui Traian Băsescu o scrisoare. I-a scris câteva rânduri pline de speranță, cu gândul că scrisoarea ei va fi pusă pe birou înainte ca președintele Traian Băsescu să promulge legea "eutanasiei" în masă a maidanezilor. Toate speranțele i-au fost năruite la doar două ore de la decizia CCR, care a hotărât că legea eutanasiei este constituțională. După doar două ore, președintele Traian Băsescu a promulgat-o. Este premierul Victor Ponta împăcat cu decizia? Potrivit unui răspuns al acestuia, nu ar fi împăcat. O va ajuta premierul pe tânara care-și pusese toate speranțele în președinte?
Iată scrisoarea tinerei, către Traian Băsescu:
Dl. Presedinte,
Cu respect fata de Tara mea si cu increderea ca o simpla scrisoare poate sa influenteze schimbarea, va inaintez urmatoarele randuri;
Sunt o tanara din Bucuresti, Romania, lucrez intr-un domeniu foarte pragmatic si solicitant ca si angajament decizional - transporturi si achizitii marfuri.
Nu detin o entitate juridica, nu reprezint interese financiare si nu sunt o persoana publica.
Toata viata am incercat sa fac lucrurile corect si sa nu lezez sentimentele, libertatile si drepturile persoanelor cu care am interactionat. Cu toate acestea, ma fac personal culpabila de erori care nu au corespuns cu moralitatea, asa cum o inteleg si cum am fost educata sa o inteleg. Am crescut in Germania impreuna cu familia si o parte din aspectele morale le-am insusit inclusiv din cultura lor.
Luna asta, am intampinat probleme grave in a intelege sensul lucrurilor. Am simtit ca bunastarea pe care incerc sa o cladesc in jurul meu si in jurul celor dragi mie si-a pierdut semnificatia. Am realizat, in urma deciziei cu privire la animalele comunitare ca aceasta decizie lezeaza puternic fundamentele vietii mele si a multor persoane din jurul meu. M-am regasit ulterior intr-o mare de cetateni ai acestei tari pe care o conduceti si am tras concluzia ca decizia eutanasiei (chiar si sub premisa ca am putea vorbi de o moarte nedureroasa) aduce, in plus fata de alte legi percepute ca fiind injuste, suferinta printre oameni.
O lege care aduce suferinta sau care produce efecte de ura si razbunare in jurul persoanelor, nu poate fi o lege aplicabila.
Animalele comunitare fac parte din viata cetateanului roman, cu sau fara voia sa, de multa vreme; acest fapt a condus la intelegere, convietuire, empatie, ba chiar sentimente fata de ele de-a lungul timpului. Din cauze ce tin de implicare civica si politica slaba, s-a ajuns la o integrare a existentei lor, in viata de zi cu zi a cetatenilor. Prin aplicarea deficitara a masurilor de preventie s-a permis indirect o acceptare morala si o legatura emotionala intre cetateni si aceste animale. O decizie atat de brusca, lezeaza barbar echilibrul emotional al cetatenilor buni, care s-au conformat uman situatiei sau care au sprijinit cauza acestor suflete, de-a lungul vietii.
Acum, pe langa durerea resimtita, constientizand soarta cruda la care sunt supuse aceste fiinte nevinovate, ma simt personal foarte vinovata. Am realizat ca munca mea zilnica, depusa cu multa pasiune si efort, genereaza venituri Statului Roman, asadar genereaza fonduri si pentru torturarea inutila a animalelor care sunt pana la urma parte din comunitatea noastra, deci, raspunderea noastra colectiva. Am nevoie de continuitatea efortului meu, pentru a asigura continuitatea planurilor personale; pe de alta parte insa, asigur prin aceasta continuitate si resursele torturii care a fost propusa direct si indirect prin aceasta lege.
Ma aflu intr-un impas moral si de decizie. Nu pot trai pe spatele Statului, alegand pasivitatea dar nici nu-mi pot permite educatia si moralitatea sa hranesc decizia aceasta radicala si profund denigranta pentru o fiinta umana.
Imi doresc sa nu percepeti partea afectiva a mesajului meu ca pe o slabiciune, fiindca tot ea a stat la baza votului meu pentru dumneavoastra, de fiecare data. A fost un pas de incredere pe care l-am facut catre dumneavoastra si care speram ca va aduce strategie, oportunitati si demnitate, Romaniei. Nu ma aflu printre cetatenii care asteapta. Ma aflu printre aceia care constientizeaza implicarea personala ca factor de schimbare. Acum, stiu ca mi-a ramas doar cuvantul. Daca mi-a ramas puterea cuvantului nu stiu, fiindca asa cum am inceput aceste randuri, nu pot decat spera ca va avea vreo putere.
Oamenii nu sunt "da" sau "nu" , asa cum se vede pe buletinele de vot. Oamenii sunt educatie, moralitate, simtaminte, credinta, viziune, speranta. O hotarare nu poate ataca fundamental aceste aspecte. Doresc o decizie umana, o aplicare strategica ghidata de expertii in domeniu, indreptata de asemenea catre educarea maselor si responsabilizarea cetatenilor. Numai aceasta maniera de abordare poate fi o rezolvare potrivita. Nu vreau sa parasesc Romania pentru ca in urma deciziilor recente nu ma mai regasesc aici. Imi doresc sa raman si sa simt ca pentru dumneavoastra si pentru intregul sistem politic, conteaza si alte cuvinte ale cetateanului, altele decat "da" sau "nu". Imi doresc sa inteleaga intreaga clasa politica faptul ca efortul politic nu are nicio relevanta fara complicitatea poporului; dar mai ales, faptul ca politica fara popor este un act ridicol.
Romania nu va fi niciodata mai buna, fara conducatorii fata de care cetatenii sa simta respect si admiratie. Interesele europene si mondiale nu pot fi contestate, constientizez asta mai mult decat lasa inclinatia mea idealista sa se inteleaga, insa - fac apel la umanitate si umanizare. Conflictele si interesele politice nu se pot oglindi intr-o balta de sange ori in privirea disperata a unui animal fara aparare. Nu pot, extrapoland potrivit situatia, sa nu ma simt in aceeasi primejdie ca aceste necuvantatoare. Plauzibil ca si eu, ca si noi, sa nu fim decat o alta statistica, o alta necuvantatoare, fara drepturi reale.
Lumea nu se va termina cu aceasta decizie, dar exista o discrepanta majora intre Romania vazuta din fotoliul dumneavoastra si Romania vazuta de pe strada pe care militezi pentru corectitudine si drepturi (dupa ce tu, ca cetatean cinstit, ti-ai indeplinit partea ta de angajament). Eu am considerat la ultimile alegeri prezidentiale si la referendumul de demitere al Presedintelui Romaniei, ca sunteti incoltit, ca urmare a faptului ca deranjati multi tradatori de tara. V-am ales, repet, cu intuitia de om, fiindca media este mult prea vanduta si o informare corecta a devenit inaccesibila. Imi doresc din tot sufletul ca alegerea mea sa fi fost cea corecta. Pentru ca altfel, dovedindu-se ignoranta si nepriceperea mea intuitiva, am sa le zic copiilor mei candva, ca am scris impreuna cu dumneavoastra, contractul de vanzare-cumparare al Tarii si al umanitatii romanilor. Pledoaria mea vizeaza atat soarta animalelor fara stapan cat si proiectul Rosia Montana. Ambele probleme lezeaza (la scara larga) moralitatea, in diferitele ei aspecte.
Pledoaria mea are loc din cea mai umila pozitie - cea a unui om in genunchi, care se roaga de cei in care a ales sa creada. Atunci cand cauza este inradacinata in propria existenta, orice mijloc de a o apara devine un gest firesc.
De pe scena politica se poate cobora impins de popor, in ultima zi a mandatului, cand acest popor va mai trage inca o data adanc aer in piept, pentru urmatoarea perioada de neputinta sau se poate cobora cu fruntea sus, reprimit ca un cetatean de onoare si un parinte spiritual, in randul celor pe care i-ati condus.
Nu este prea tarziu pentru a pune aceasta fila peste dosarele care poarta interese inumane. Viata unui singur om aflat in pozitia dumneavoastra poate face din fericire, ori din pacate, diferenta. Calea insa, nu pot decat sa o schitez prin cuvinte. Dumneavoastra alegeti daca opinia mea e de aruncat la gunoi, de pus pe birou in mapa de sarcini ori intre motivele pentru care va prezentati zilnic in fata Tarii.
Acum am folosit ceva mai multe cuvinte decat atunci cand m-ati chemat sa vorbesc. Atunci, v-ati multumit cu un "da" din partea mea. Acum, am eu nevoie sa stiu ca sunteti de partea mea. Caile brutale de abordare nu vor aduce niciodata un plus de valoare. Reprezint toti acei oameni care vor mai mult pentru romani si pentru Romania.
Va multumesc daca v-ati prezentat la votul organizat de mine de data aceasta si sper sa va ghideze si pe dumneavoastra intuitia!
Andreea-Maria Draghici si oamenii care vor mai mult pentru Romania.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
