Ce înțeleg americanii din Marea Neagră

Pentru ca lucrurile să fie și mai interesate pentru amatorii de teorii ale conspirației, autorul a scris cartea și a decedat - romanul a fost publicat post-mortem. În carte se mai spune că întreaga regiune, adică Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria și România vor cădea, precum piesele unui domino, în plasa Rusiei. România ar fi chiar următoarea țară care ar reintra sub controlul Kremlinului.

Un romancier american a prevăzut ceea ce majoritatea ziarelor din Europa de Est scriu de 20 de ani: Rusia a creat în zona Mării Negre așa-numitele conflicte înghețate, pentru ca, atunci când se va simți destul de puternică, să-și reocupe spațiul geografic pe care l-a avut cândva fosta URSS. Nu întâmplător, în '97, la prima extindere a NATO, președintele Emil Constantinescu a insistat într-un mod dramatic la Madrid pentru ca și România să fie introdusă în Alianță, alături de Polonia, Cehia și Ungaria. A fost imposibil de convins Adminitrația democrată a președintelui Clinton. Abia Administrația republicană a președintelui Bush a rezolvat problema.
Cu toate acestea, Statele Unite au avut o prezență mai mult simbolică în regiune, până în momentul în care s-a hotărât instalarea scutului antirachetă. Altminteri, prezența economică a Americii în estul Europei a rămas simbolică.
Dacă Rusia va ocupa, probabil, tot estul Ucrainei, asta nu înseamnă că Polonia sau România ar mai putea să treacă în sfera de influență a Kremlinului. Chiar dacă n-ar fi fost în NATO, România tot n-ar fi urmat calea Moscovei. În general, experții americani au tendința să privească lucrurile mult prea de sus, fără să țină seama de caracteristicile culturale ale țărilor din regiune. În 1999, în timpul războaielor din fosta Iugoslavie, d-na Albright avea mari dificultăți în a înțelege de ce se bat ortodocșii cu musulmanii și catolicii, în Bosnia sau în Kosovo. Între timp, după 11 septembrie, America a mai înțeles cum este cu diferențele culturale în alte părți ale lumii, unde nu s-a reușit uniformizarea prin prosperitate a disensiunilor religioase, în special, și culturale, în general.
Cu alte cuvinte, mai multă atenție americană pentru estul Europei, în primul rând economică, ar fi reușit să prevină tentativele lui Putin de refacere a Uniunii Sovietice. România are peste trei milioane de români care lucrează în Uniunea Europeană. Nu cred că sunt 1.000 de români plecați la muncă în Rusia. Probabil că cifrele sunt asemănătoare și pentru polonezi, unguri sau baltici. Pentru Europa de Est nu există un pericol militar din partea Rusiei. Singurul pericol care există este ca America să uite iarăși de Europa de Est și mai ales de Sud-Est, după ce situația din Ucraina se va mai fi răcit. Dacă va uita, nu căderea în plasa Rusiei este pericolul,  ci sacrificarea unor altor generații de est-europeni, precum cei care au fost cândva, acum 70 de ani, dați pe mâna rușilor, într-o localitate din Crimeea, la Yalta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News