Ce înseamnă, de fapt, "temperatura resimțită" și cum este ea calculată

Pe măsură ce valurile de căldură devin o amenințare permanentă în timpul verii, este important ca oamenii să înțeleagă ce înseamnă exact „temperatura resimțită”, cum este măsurată și de ce astfel de indici pot ajuta angajatorii și autoritățile guvernamentale să înțeleagă limitele corpului nostru atunci când vine vorba de sarcină termică și să utilizeze acest indice pentru a lua diverse măsuri, scrie urban-comfort.eu.

Înainte de a ajunge la temperatura resimțită, este important să înțelegeți cum prognozele meteo standard măsoară temperatura aerului înconjurător. Pentru a respecta condițiile standard absolute și pentru a deduce hărți izoterme, termometrul este întotdeauna în același mediu. Este asezat intr-un adapost vopsit cu alb, cat mai neutru, poziționat într-un loc ferit de vreme rea (zăpadă, grindină, ploaie, rouă etc.) precum și de radiașiile solare și infraroșii. Pentru a evita orice părtinire, baza adăpostului este instalată pe un teren natural cu vegetație scăzută, iar senzorul de temperatură este amplasat la aproximativ 1,50 metri de sol. Meteorologii au astfel la dispoziție temperatura minimă (măsurată la ora 18.00), maxima (măsurată la ora 6.00) și medie înregistrată în ultimele 24 de ore.

Ce înseamnă, de fapt, "temperatura resimțită"

Ce înseamnă, de fapt, "temperatura resimțită"? Care este diferența față de noțiunea de mai sus? Ce diferențiază fiecare indice de celălalt? Care sunt componentele care sunt luate în considerare pentru modelarea unui astfel de indice?

Conceptul de "temperatura resimțită" a apărut istoric în 1939 în Statele Unite, în timpul expediției lui Paul Siple și Charles Passel în Antarctica. Ideea a fost să demonstrăm că frigul se simte mai violent atunci când sunt vânturi puternice. Acest principiu a fost studiat de oamenii de știință din 2001 încoace și a fost elaborat un indice pentru a evidenția acest fenomen, pe care meteorologul Pascal Yiacouvakis, îl rezumă astfel: "Realitatea nu este că este mai frig, ci este că pierzi mai multă căldură din cauza vântului".

Cum se calculează temperatura resimțită?

Există mai multe formule și algoritmi folosi'i pentru a calcula temperatura resimțită, însă unul dintre cele mai cunoscute este Indexul de Temperatură Resimțită (ITU), dezvoltat de Serviciul Meteorologic al Statelor Unite (National Weather Service). Acesta se bazează pe măsurătorile temperaturii aerului și vitezei vântului, furnizând astfel o estimare a senzației termice resimțite de organism.

ITU ia în considerare căldura disipată de organism prin procese de răcire, precum transpirația și convecția. De asemenea, acest indice ține cont de pierderea căldurii prin radiație și convecție, cauzată de vânt. În funcție de aceste date, ITU generează un indice numeric care indică temperatura resimțită.

Ce este stresul termic

Stresul termic este reacția corpului nostru la condițiile meteorologice extreme. În cazul căldurii, zona de confort termic pentru majoritatea oamenilor este între 20°C și 27°C, cu un nivel de umiditate de 35% până la 60%. Dacă corpul nu mai este capabil să gestioneze căldura, va depăși pragul de perturbare atunci când temperatura reală sau cea percepută crește peste zona de confort a corpului.

Diferiții indici pot fi folosiți ca și ghid de către angajatori pentru a stabili limite la locul de muncă, ținând cont de limitele organismului atunci când vine vorba de confortul termic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News