România a adoptat un model etnic de definire a națiunii care a rezistat. De ce modelul națiunii adoptat în România este încă periculos. Profesorul Alin Ciupală desființează miturile istorice promovate de filmele lui Sergiu Nicolaescu.
Alin Ciupală, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, a explicat ce înseamnă națiunea și modelul etnic de definire a națiunii care a fost adoptat în România.
„Ce înseamnă națiunea?”, a fost întrebat profesorul.
„Înseamnă, în primul rând, atașamentul față de niște valori. În secoul al 19-lea când apare discuția despre națiune, când se pune problema ce este națiunea, avem două școli mari de gândire, avem în Europa două mari modele de definire a națiunii: este modelul de sorginte franceză care pune accentul pe valorile civice, adică cetățenii ar trebui să se adune în jurul unor valori civice, și este modelul german care pune accentul pe valorile etnice.
Acest model etnic de definire a națiunii va fi adoptat și în România secolului al 19-lea. Rezistă acest model și în perioada interbelică, în bună măsură fără să vrea regimul Ceaușescu redescoperă acest naționalism pe care îl va duce într-o formă radicală.
Dacă e să ne uităm la filmele istorice ale lui Sergiu Nicolaescu, de exemplu, care sunt difuzate și astăzi, filmele acestea istorice ale lui Nicolaescu sunt extrem de dăunătoare astăzi, sunt extrem de periculoase chiar pentru că înainte de a difuza filmul, spectatorului de astăzi nu i se explică contextul în care filmul a fost creat.
Foarte multă lume crede că aceea este istoria, pe când istoria e complet deformată, e complet falsificată în filmele lui Nicolaescu. (...) Au mare priză pentru că din punct de vedere strict cinematografic ele sunt făcute foarte bine.
Problema, de fapt, în filmele lui Sergiu Nicolaescu nu este atât regia, punerea în scenă, care e spectaculoasă și care captivează și astăzi, marea problemă este scenariul pentru că scenariul, de fapt, creează această imagine cu totul și cu totul falsă asupra unor evenimente din trecutul nostru, iar în imaginarul colectiv și astăzi rămânem cu această impresie, de exemplu, Partidul Comunist, cel mai important partid al perioadei interbelice.
Nu mai vorbim de falsificarea grosolană a unor episoade fundamentale din trecutul nostru.
De ce nu avem o dezbatere? Păi, nu avem o dezbatere pentru că agenda publică e pe de o parte copleșită de oamenii noștri politici și de cearta lor permanentă, o ceartă de multe ori de fațadă, doar pentru noi, pentru public, pentru că în realitate în spatele scenei ei se înțeleg foarte bine.
Agenda publică e dominată de tot felul de fapte mondene lipsite până la urmă de orice relevanță, captează circul astăzi foarte mult, iar dacă adăugăm problemele de sistem ale școlii românești, dacă adăugăm subfinanțarea grosolană a școlii românești pentru că niciodată niciun guvern al României nu a respectat legea și să aloce procentul din PIB așa cum spune legea, avem din ce în ce mai mari bugetele pentru apărare, pe undeva firesc în această lume complicată, avem un război la graniță, dar bugetul pentru educație este diminuat și rămâne, oricum, constant sub nivelul cerut de lege”, a declarat profesorul.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii ”#Rezist”, moderată de jurnalista Oana Stănciulescu.
Urmărește emisiunea completă aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Anca Murgoci