CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. Mirel Palada a fost dezamăgit de prestația naționalei Selecao după Brazilia - Mexic 0-0. Turambar s-a declarat însă impresionat de portarul mexican, Guillerme Ochoa, despre care a spus că a scos "de pe linia porții cît un regiment de portari obișnuiți".
Iată Cronica lui Turambar după meciul Brazilia - Mexic 0-0, din Grupa A de la Cupa Mondială 2014:
"Brazilia – Mexic: 0 – 0. Nula na nula, zbîrca bre gospodyn Neymar
Rar de tot, și meciurile seci, fără gol, au farmecul lor. Un farmec chinuit, sterp, dat totuși, orișicît. Decît nimic, măcar ceva-ceva.
Un astfel de meci a fost în seara asta. Brazilia – Mexic nula na nula, cum ar zice vecinii noștri de la sud datorită cărora vedeam noi Mondialele pe vremuri.
Repriza întîi a fost motivul pentru repriza a doua, cum ar zice filosofii de gazon. În repriza întîi, Brazilia, în marea sa aroganță, a luat-o încet, considerînd că are tot timpul din lume să încalece Mexicul. Și, precum în fabula cu iepurele și țestoasa, pentru că în repriza întîi s-a culcat pe o ureche, în repriza a doua timpul n-a mai avut răbdare cu ei, cum ar fi spus Moromete în drumul lui spre salcîm. Brazilia a apăsat pe accelerator, dar prea tîrziu. Țestoasa mexicănească trecuse linia de finiș și smulsese un punct de egal brazilienilor cei înfumurați.
Ochoa, portarul Mexicului, a fost fără tăgadă omul meciului. A scos omul ăla de pe linia porții cît un regiment de portari obișnuiți. Dar a dracului minge nici ea n-a vrut să intre. Fază după fază, s-a poziționat și portarul mexican bine, dar și mingea prea s-a dus numa în el.
Mexicanii le-au dat cîțiva fiori pe șira spinării, cu niște șuturi decente, chiar reușite, trecute milimetric pe lîngă bară. Șuturi cu sete, cum trebuie dat pe poartă. Dar cam atît. Nici ei nu credeau că sînt în stare să dea gol. Mai pe final de meci au prins ceva curaj, dar și pentru ei se terminase timpul.
Iar brazilienii au fost în pană clară de inspirație. Și-au pus prea multă bază în Neymar, care într-adevăr a avut cîteva faze foarte periculoase, ce ar fi fost gol, dacă n-ar fi fost țîșnirile instinctive ale lui Ochoa. Însă mult mai multe situații pur și simplu le-a mermelit. Un soi de Ronaldo cu alt fel de freză.
În ultimele minute, de prin minutul 75 încolo, cînd brazilienilor începuse deja să le intre morcovul că se cam termină tarlaua de timp, au intrat în fibrilații și au apăsat pe accelerația sălbatică. S-au dus valuri după valuri peste mexicani, cu furie, cu disperare. Dar mexicanii au rezistat, ba chiar mai mult, au făcut și ei faze suficient de periculoase pe contra-atac încît să pună pe gînduri zecile de mii de spectatori de la Fortaleza.
Oricît au apăsat pe pedala de accelerație, brazilienii au fost fără sclipire. Neymar a mișcat un pic, dar nu destul. Fred n-a arătat nimic. Marcello a dat-o de gard de cîteva ori. Oscar, spre deosebire de meciul trecut, cel cu croații, azi chiar n-a mișcat nimic.
Și uite așa am văzutără noi un meci de nula na nula cu o primă repriză plictisitoare și cu o a doua repriză încinsă dar totuși stearpă.
Brazilia dă rateuri. Iar mie mi-e dor de Fortaleza. V-am spus ce plaje au pe-acolo? V-am spus cum stă soarele deasupra capului, că pe-acolo trece Ecuatorul? V-am spus cum răsare și apune soarele în cinci minute, ca în desenele animate? V-am spus ce zăpușeală e?
V-am spus că Brazilia n-a jucat nimic în seara asta?"
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News