Lumea nu a pierdut doar o Regină, dar şi un simbol. Un simbol al puterii, al bunei credinţe, un slujitor de ţară dedicat şi o filă de istorie cu nume de femeie.
500 de lideri ai lumii au participat la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a. Au ajuns cu 48 de ore înainte, au fost aduşi cu autobuzul şi au stat la căpătâiul celei care a fost nu doar Regina englezilor dar parcă şi, un pic, a noastră, a tuturor.
S-a încheiat o poveste. O poveste despre predestinare. "Despre o fetiţă căreia i se deschide întreaga viaţă în faţa ochilor, determinată până la ultimul amănunt, până la ultima linie a desenului final. Se întâmpla în 1936. La acel moment, „unchiul David", Edward al VIII-lea, abdica în favoarea lui Bertie, George al VI-lea. Nimeni altul decât tatăl micuţei Elisabeta" scrie Historia.
"Cum un rege este servitorul adevărat, servitorul tronului său. Femeia aceasta a lăsat moştenire cel mai puternic tron din lume, l-a salvat şi ş-a lăsat fiului său. A fost servitorul absolut! În toate condiţiile. S-a întâlnit cu toţi dictatorii aşa cum dictau interesele guvernului său. A fost servitorul Marii Britanii şi regatului său. N-a ezitat o clipă să-şi slujească ţara. Există un moment foarte puţin cunoscut, celebra tentativă de lovitură de stat pe care a încercat-o Lordul Mountbatten. Regina nu numai că şi-a apărat Tronul dar şi-a apărat şi Guvernul. Iată o lecţie pe care românii trebuie să o înveţe! Atunci când semnezi contract cu o ţară, acel contract îţi dă privilegii, dar în primul rând îţi dă responsabilităţi. Elisabeta a II-a şi-a servit ţara până la sfârşit. Cu două zile înainte de moarte, practic - pe patul de moarte, îşi numeşte al 15-lea prim=ministru. Regina şi-a binemeritat contractul pe care l-a moştenit în familia sa, şi-a meritat destinul de a fi cea mai longevivă regină şi de a avea la căpătâiul ei 500 de lideri. BBC făcea o statistică: 95% din cei prezenţi au stat la masă cu ea, dacă vă puteţi imagina acest lucru! Şi-a binemeritat aceşti 70 de ani în care şi-a îndeplinit contractul, prin voinţa lui Dumnezeu, că nu ea a ales să fie Regină" a fost răspunsul explicat lui H.D. Hartmann la Realitatea Plus.
„Chiar dacă regina şi-a iubit cu siguranţă copiii, a picat pradă obiceiurilor profesionale care au ţinut-o departe de ei prea mult timp. Copiii au beneficiat de dădace pricepute şi de o bunică iubitoare. Dar din cauza devotamentului ei pentru datorie, amplificat de inhibiţiile personale şi aversiunea faţă de confruntări, Elisabeta a ratat multe din provocările maternale, precum şi din satisfacţii", scrie Sally Bedell Smith. Într-unul din rarele interviuri acordate presei, regina Elisabeta a spus că „în acest destin care mi-a fost rezervat, nu ai cum să împaci datoria ta cu viaţa ta".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News