Ce nu știai despre COVID-19. Iată ce spun cercetătorii

Medicii, cercetătorii și oamenii de știință din întreaga lumea au ajuns la noi concluzii privind simptomele și efectele pandemiei de COVID-19. Potrivit acestora, timpul de recuperare pentru cei cu COVID-19 variază. Acest lucru se datorează mai multor factori, inclusiv dacă un pacient are afecțiuni cronice subiacente sau asociate, dacă are un caz ușor sau sever și dacă se îmbolnăvește sau nu grav.

Cu cât un caz este mai critic, cu atât durata bolii este mai mare. Pentru cazurile severe care au necesitat spitalizare, timpul mediu petrecut sub tratament spitalicesc este cuprins între șapte și 14 zile. Dar, pentru cei care se îmbolnăvesc critic, care au nevoie să meargă la terapie intensivă, acest număr poate crește la 30-40 de zile.

Pentru cei cu simptome ușoare, care nu au nevoie de îngrijiri medicale, majoritatea se recuperează rapid. Cu toate acestea, există acum rapoarte despre unele persoane, chiar și cu forme ușoare, care continuă să prezinte simptome persistente și nu revin la starea de sănătate obișnuită, chiar și după câteva luni. Dacă un pacient are o formă ușoară, acesta prezintă de obicei simptome precum febră, tuse, dureri în gât, oboseală și, în unele cazuri, pierderea mirosului sau a gustului.

Plămânii, principalul loc în care se manifestă virusul

Dacă un pacient este grav bolnav, asta înseamnă că sistemul respirator nu funcționează sau că are alte probleme mai grave, cum ar fi pneumonie severă, sindrom de detresă respiratorie acută sau sepsis, care poate duce la insuficiență multi-organe. Cu alte cuvinte, corpul pacientului funcționează defectuos. Pacienții critici pot prezenta infecții virale prelungite, care este perioada în care virusul este detectabil și potențial transmisibil. Dar, chiar dacă nu mai sunt infectate cu COVID-19, boala lor critică poate fi prelungită. Este probabil ca acești pacienți să aibă un răspuns anormal al sistemului imunitar, care provoacă inflamații și leziuni ale celulelor care acoperă vasele de sânge mici, umflarea țesuturilor și leziuni ale organelor în sine.

În plămâni, de exemplu, această leziune se numește Sindromul de detresă respiratorie acută (SRAD). Se dezvoltă ca urmare a rănirii celulelor care acoperă sacii aerieni ai plămânului și a celulelor care acoperă vasele mici (endoteliu) care aduc sânge în plămâni pentru oxigen. Acest lucru face ca lichidul și proteinele să umple sacii de aer, iar rănirea endoteliului poate activa coagularea sângelui, umflarea țesuturilor și niveluri scăzute de oxigen din sânge.

Sepsisul, afecțiune deosebit de gravă

COVID-19 este cunoscut ca fiind o boală respiratorie. Când se confruntă cu orice infecție, corpul și sistemul imunitar reacționează. Dar, dacă o infecție devine severă, aceasta poate provoca un răspuns imun anormal, cum ar fi sepsis. Dacă se întâmplă acest lucru, infecția în sine nu cauzează probleme, ci mai degrabă răspunsul corpului la infecție, care provoacă leziuni ale propriilor țesuturi și organe.

Pentru a preveni apariția sepsisului, este necesar un vaccin COVID-19 eficient sau un tratament antiviral, care este un agent care suprima capacitatea unui virus de a se replica. Dar încă nu există opțiuni aprobate, deci nu putem interveni împotriva virusului în aceste moduri.

Efectele pe termen lung

Principalele simptome și deficite care au fost urmărite pe termen lung sunt respiratorii, neurologice, cardiace și fizice.

În primul rând, trebuie monitorizați foștii pacienți, pentru a vedea dacă plămânii se vindecă și revin la starea lor pre-coronavirus. În continuare, trebuie să existe atenție asupra problemelor neurologice, preocupărilor psihologice sau psihiatrice, inclusiv depresie și anxietate, dar și concentrație slabă și complicații precum un accident vascular cerebral. În cele din urmă, trebuie să fie monitorizată mobilitatea fizică a pacientului. După săptămâni într-un pat de spital, fără prea multe mișcări, mușchii și articulațiile sunt afectate, deci trebuie urmărite limitările fizice.

În afară de aceste trei domenii principale, trebuie monitorizate organele care au fost afectate în timp ce pacientul se afla în spital, cum ar fi inima celor care au dezvoltat probleme cardiace. Trebuie urmărit pentru a vedea dacă cei care au suferit probleme cardiace, în timp ce au stat spital, au probleme similare mai târziu. Unii pacienți cu boli ușoare pot prezenta, de asemenea, simptome persistente, cum ar fi oboseală, dificultăți de respirație sau dureri de cap și nu pot reveni la starea lor de sănătate obișnuită, potrivit AlJazeera. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News