Ce prevede legea împotriva ingerinţelor străine adoptată de Franța

Cu patru zile înaintea alegerilor europene din data de 9 iunie, proiectul de lege din partea partidului Renaissance (RE, Renaşterea, majoritatea prezidenţială) a fost adoptat de Adunarea Naţională (camera inferioară) cu 138 de voturi pentru şi 10 contra.

Proiectul de lege prevede în special să creeze un registru naţional de influenţă, o procedură de îngheţare a activelor financiare şi să consolideze, cu titlu experimental, această luptă printr-o supraveghere algoritmică rezervată în prezent combaterii terorismului.

'Adoptarea acestui text oferă arme eficiente serviciilor noastre de informaţii pentru a-i face faţă', a zis deputatul Sacha Houlie.

'Este crucial să fie întărit arsenalul nostru', a spus ministrul delegat al comerţului exterior, Franck Riester, evocând o 'democraţie atacată din interior ca şi din exterior'.

Mai multe cazuri recente au zguduit Franţa, în contextul suspiciunilor de manipulare din străinătate, precum stelele lui David pictate pe ziduri în regiunea pariziană, mâini roşii pe memorialul dedicat Holocaustului din Paris şi 'sicriele false' depuse sub celebrul Turn Eiffel.

Rusia este suspectată că s-ar afla în spatele acestor acţiuni de destabilizare. Proiectul de lege a primit sprijinul dreptei şi din partea Adunării Naţionale (extrema dreaptă, Rassemblement national, RN), chiar dacă deputatul RN Kevin Pfeffer a spus că este o 'mică lege foarte departe de problemele în cauză'.

În schimb, stânga s-a arătat divizată. Dacă socialiştii au susţinut textul legii, singurul deputat al grupului ecologist având drept de vot s-a abţinut.

Deputaţii comunişti şi ai Les Insoumis (LFI, stânga radicală) au votat contra. Acest text 'nu este doar sec şi ineficient, este periculos. El foloseşte ca pretext lupta contra ingerinţelor străine pentru a reduce şi mai mult spaţiul libertăţilor publice', a denunţat Aurelien Saintoul din partea LFI, dorind în zadar o moţiune de respingere.

În vizorul legii: extinderea la cazurile de ingerinţe străine, cu titlu experimental şi pentru patru ani, a unui dispozitiv de supraveghere algoritmică lansat în anul 2015, destinat să repereze datele de conexiune pe internet.

Acest dispozitiv era până în prezent restrâns la terorism, însă autorii textului doresc ca el va da rezultate mai concludente contra ingerinţelor. Unii oponenţi ai măsurii se îngrijorează privind perimetrul fixat în lege, apreciind că acesta ar permite utilizarea acestor algoritmi dincolo de acest domeniu.

De asemenea, proiectul de lege intenţionează să oblige reprezentanţi ai intereselor străine care fac lobby în Franţa, în special pe lângă deputaţi, să se înscrie într-un registru naţional, prevăzând un regim de sancţiuni.

El ar urma să intre în vigoare la data de 1 iulie 2025. Ar fi vizate 'persoane fizice sau juridice' care doresc 'să influenţeze decizia publică' sau politicile publice franceze, intrând de exemplu în contact cu candidaţi la alegerile prezidenţiale, legislative, senatoriale şi europene, parlamentari, miniştri, unii aleşi locali sau foşti preşedinţi ai Republicii.

O parte a stângii a solicitat mai multe garanţii, îngrijorându-se de consecinţele pentru unii jurnalişti, partide străine de opoziţie sau ONG-uri. Entităţile străine considerate potenţiale comanditare ar fi întreprinderi controlate de state, de partide politice din afara Uniunii Europene sau de puterile străine însele, tot din afara Uniunii.

De asemenea, textul prevede o îngheţare a activelor financiare ale persoanelor, întreprinderilor sau entităţilor care desfăşoară activităţi de ingerinţă.

Mai mult, textul introduce o circumstanţă agravantă pentru crimele, delictele comise în interesul unei puteri, întreprinderi sau organizaţii străine. De asemenea, textul legii autorizează recurgerea la tehnici speciale de anchetă (interceptări, localizări etc) în procedurile judiciare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News