În primele zile de școală copiii pot întâmpina mai multe probleme care pot duce la respingerea școlii sau chiar traumă.
Prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară ( www.performante.ro) face o listă cu mai multe tipuri de probleme cu care un copil se poate confrunta la școală:
”Revenirea la școală trebuie să fie un moment frumos pentru copil. Totuși, sunt un număr de factori care – incorect gestionați – pot conduce la situații de respingere a școlii și chiar de traumă.”, spune Pânișoară
1. Copilul se întoarce la un regim de viață și muncă mai rigid decât cel din vacanță. Stresul adaptării la noul regim este de multe ori important, dar trecut cu vederea de părinte
”O soluție (depășită la acest moment) presupunea adaptarea treptată a copilului la regimul școlar. Dacă acest lucru nu s-a întâmplat, părintele trebuie să se asigure că elevul are suficient timp pentru lucrurile care-i plac și îl relaxează, deci un bun management al timpului. În același timp mici recompense imediat după școală pot să facă noul program mai atractiv.”, a declarat profesorul
2. Apare din nou sperietoarea calificativelor/notelor. De multe ori așteptările părinților în ceea ce privește performanța copiilor sunt exagerate și copiii resimit ca o povară și o presiune greu de gestionat
”Părintele trebuie să se asigure că așteptările sale în ceea ce privește performanța copilului sunt realiste și elevul le poate atinge. În același timp este utilă o lăudare a efortului depus de elev (și nu neapărat a rezultatului obținut) ceea ce încurajează un bun climat educațional”
3. Obișnuirea cu colegii este și ea un factor stresant. Clasa de elevi este un spațiu de exprimare, dar și de înfruntare, de luptă, în care unii elevi devin victimele altora.
”Părintele trebuie să se asigure că știe ceea ce se întâmplă cu copilul său la școală și că micuțul îi povestește acele situații care sunt stresante (legate de colegi și nu numai). După aceea este util un training mental în care copilul este pus în mai multe situații ipotetice pornind de la una reală pentru a dezvolta un anumit grad de spontaneitate în cazul unor evenimente asemănătoare pe viitor. De pildă: Ce ai face dacă un coleg îți vorbește urât? Ce ai face dacă doi colegi încep să se bată în pauză? etc.”
4. Cadrele didactice care pot să fie exagerat de severe cu copilul, să impună în clasă un climat impredictibil (copiii să nu știe la ce să se aștepte de la profesori și să privească cu frică orice reacție a acestora), care fac din notă un instrument de pedepsire a elevului etc.
”O discuție cu cadrele didactice (pe un ton moderat, dar ferm) poate să clarifice multe aspecte și să dezvolte o relaționare bună părinte-profesor. De cele mai multe ori problemele se pot rezolva destul de simplu dacă sunt abordate devreme.”
Pentru a evita astfel de situații, Ion Pânișoară propune mai multe modalități de prevenire.
1. Părintele trebuie să susțină stima de sine a elevului având, în același timp, grijă ca nivelul acestuia să fie unul realist (o stimă de sine exagerată este la fel de nocivă ca și un a scăzută). Aprecierea activităților realizate (nu doar a calificativelor/notelor obținute, ci și a proiectelor și activităților extrașcolare), oferirea unui feedback pozitiv și constant sunt elemente importante.
2. Dezvoltarea unei reacții empatice față de copil (părintele trebuie să se pună în papucii elevului, să vadă lumea cu ochii acestuia) este de asemenea, utilă. Dacă părintele își aduce aminte de propriile experiențe școlare și de fiecare dată îl va accepta și înțelege pe copil, lucrurile vor evolua pozitiv. Acceptarea nu înseamnă să lăsăm lucrurile într-un stadiu pe care îl considerăm negativ, ci să ne ghidăm copilul spre o rezolvare respectându-i independența și libertatea.
3. Evitarea neajutorării dobândite. Cercetările arată că dacă o persoană are mai multe insuccese succesive începe să-și piardă încrederea în sine și șansa de a obține mai departe rezultate pozitive scade. Iată de ce trebuie să ne ajutăm copiii să aibă succes (în plan cognitiv și afectiv, cu colegii, cu profesorii etc.) și chiar să le provocăm situații în care să reușească.
4. Dincolo de toate aceste aspecte copilul trebuie să simtă în permanență că părintele îi este alături, că este iubit și respectat și că poate avea încredere nelimitată în tatăl/mama lui
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu