Dr. Muhamed Amin, de la Universitatea din Groningen, a fost invitatul săptămânii la Outlook, cu Radu Golban. Acesta a vorbit despre mutaţiile apărute la diferite populaţii în cazul SARS-COV2.
"Am întâlnit recent unul dintre articolele tale: "Variantele de codificare ACE2 în diferite populații și impactul lor potențial asupra afinității de legare a SARS CoV-2". Ce sugerează acest articol? Și ce te-a motivat să începi această cercetare?", a întrebat Radu Golban în deschiderea emisiunii Outlook.
"Acesta este al doilea articol despre COVID. Am avut patru articole pe acest subiect de cercetare. Ce m-a motivat? Am primul articol publicat în mai 2020. Și am folosit simulări pe computer pentru a arăta cum legarea SARS CoV-2 este diferită de virusul NSARS 2003 din cauza unor mutații. Tot cu acest studiu, am arătat că este puțin probabil ca acest virus să fie fabricat.
Așa că am publicat acest studiu și am văzut că are un impact asupra domeniului și mulți l-au citat. Așa că, de asemenea, m-am gândit că dacă am studiat mutațiile, pot aplica și această idee pentru a înțelege de ce diferite populații răspund diferit la virus.
Am văzut cât de puternic a afectat virusul Europa, dar în Africa nu a fost la fel de rău ca Europa. Deci, împreună cu alți colegi de la alte universități din Egipt, am reușit să identific mutațiile care au apărut frecvent la diferite populații.
Luăm aceste mutații și le punem într-un program de calculator care poate face aceste mutații pe computer și apoi calculăm interacțiunile dintre receptorii din celulă și COVID. Și cum este afectat acest lucru.
Apoi ne uităm la un fel de mecanism de andocare a membranei celulare la suprafața celulei. O parte a acestui proces de andocare este influențată de acest ACE 2", a declarat dr. Muhamed Amin.
"Care este relevanța ACE2? Ce înseamnă acest proces de andocare? Înainte să ne uităm la diferitele forme genetice, acest ACE 2 ar putea fi codificat? Trebuie să abordăm și întrebarea: de ce? De ce ne uităm la el? Care este rolul pe care îl joacă ACE 2."", a intervenit moderatorul Radu Golban.
"Deci ideea este că virusul trebuie să se lege de celulă pentru a injecta ARN-ul,N astfel încât să se poată reproduce.
Deci, dacă aceasta este suprafața celulei și virusul trebuie să ajungă acolo pentru a se lega, trebuie să rămână undeva.
Și folosește proteina care există pe suprafața celulei, numită ACE2, pentru a se lega. Și acesta este pur și simplu electrostatic. Așa că vă puteți imagina că am studiat în liceu că există o sarcină negativă, care când se apropie de sarcina pozitivă, se unesc.
Corect? Deci este exact aceeași idee. Este puțin mai complicat, pentru că sarcinile sunt distribuite prin aminoacizi, aminoacizii care sunt blocurile de construcție ale proteinelor.
Unii aminoacizi poartă sarcini pozitive, unii poartă o sarcină negativă, alții sunt neutri. Dar, deși sunt neutri, ei încă poartă o distribuție parțială a sarcinii. Deci, dacă încă poartă electroni care se mișcă peste tot, acest lucru generează interacțiune electrostatică, astfel încât proteina virală, care este o proteină cu ţepi, are aminoacizi, vă puteți gândi la asta ca la un potențial sau electrostatic, sau o sarcină care este pozitivă. Se apropie apoi de ACE2, care am aflat în primul nostru studiu că este mediatorul legării dintre virus și celulă. Receptorul celulei are o sarcină negativă sau potențial negativ.
Deci se atrag unul pe altul. Și virusul folosește această interacțiune electrostatică pentru a intra în celulă și pentru a-și injecta ARN-ul în interior. Deci acesta este primul punct: este un fel de andocare.
Vorbim despre andocare dacă nu știm unde se va lega molecula, dar știm exact unde vine celula să se lege de ACE2.
Această parte se numește domeniu de legare la receptor. Și are deja o structură cristalină în banca de date de proteine. Așa că descarcăm asta, aceasta este o structură cristalină, ceea ce înseamnă că structura este obținută prin raze X.
Deci ceea ce facem este să descarcăm structura, avem coordonatele XYZ ale atomilor și apoi aplicăm programe de calculator care calculează interacțiunile electrostatice dintre ACE2 și virus. Și apoi putem spune cât de mult este legat..", a mai transmis profesorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu