Ce s-a întâmplat la Cernobîl în Reactorul 4

În aprilie 1986, Rusia și țările satelit din URSS treceau prin momente tensionate, Reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl exploda, împrăștiind radiații atât în orașele vecine, cât și în țările apropiate, inclusiv România. 

Practic, un reactor este un container creat special pentru a putea conține atomii introduși în interior. Atomii la rândul lor sunt compuși din 3 particule: protoni, neutroni, electroni. Într-un reactor neutronii se ciocnesc cu alți atomi, determinând ruperea în două a acestora din urmă, și generând căldură, proces numit în fizică fisiune nucleară. Căldura este folosită pentru a fi creat abur, iar aburul la rândul său învârte o turbină. Turbina este elementul final, generator de energie electrică, scrie Cnet.com.

Elementele reactorului

În interiorul Reactorului 4 nu s-a produs o explozie nucleară, cât una determinată de aburul încins, care a crescut presiunea în interiorul reactorului. Cel mai important segment al reactorului este miezul, în care este pus grafit protejat de două scuturi. Tot în interior sunt bare de uraniu, element cu atomi ușor de separat. Pe lângă bare de uraniu există și bare de control din bor, care intră și ies din reactor. Reactoarele de tipul celor de la Cernobîl au și spații pentru barele de control, dar și conducte dedicate apei, cel mai important element în ecuația dezastrului. 

Apa are două roluri, unul de a menține temperatura scăzută și al doilea de a încetini reacțiile petrecute în reactor, făcând tipul de reactor folosit în Uniunea Sovietică unic. Într-un scenariu ideal, barele de control intră și ies din reactor pentru a menține nivelele normale de funcționare, iar apa ar curge constant, răcind și încetinind activitatea nucleară.

Firul tragediei

În momentul în care reactorul a fost trecut necorespunzător prin testele de siguranță, aducându-l la un nivel scăzut al activității sale, a început firul tragediei. Un reactor nu poate fi pornit și oprit asemenea unui aparat electric, dar asta nu i-a oprit pe muncitorii din acea seară să elimine din interior barele de control din bor, pentru a reporni reactorul. Activitatea din interior a galopat spre nivele care au alarmat muncitorii și care au decis să reintroducă de urgență barele de control. 

La oprirea reactorului apa rămasă a fiert, aburul a accelerat fisiunea nucleară, care la rândul ei a produs mai mult abur, creând o reacție în lanț, apa transformată în abur accelerând procesele, având astfel un rol contrar. În momentul reintroducerii barelor de control, din cauza vârfurilor cu grafit, toate procesele din interior au fost accelerate și mai mult, în loc să scadă. Timp de 5 secunde totul a fost accelerat până la explozia generată de excesul de abur adunat în reactor. 

În prezent, în Rusia mai există alte 10 reactoare asemănătoare, care au fost modificate pentru a evita un alt accident asemănător. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News