EXCLUSIV  Ce s-ar fi întâmplat dacă motanul aruncat de la balcon ar fi fost om. Am făcut o analiză juridică după ce concurentului de la Insula Iubirii i s-a deschis un dosar penal

Să ne imaginăm o speță — o doamnă spală geamurile unei clădiri pe exterior. Clădirea are 5 etaje. Un individ se află pe stradă, chiar în dreptul femeii. Începe să urle. Femeia cade, își fracturează gâtul și, în drum spre spital, moare.

Izbitor de asemănătoare speța cu ceva ce deja cunoaștem, nu?

Context

Ieri aduceam în atenția publicului un caz șocant de violență împotriva animalelor.

Am prezentat perspectiva psihologică: "Dacă ar fi să conturăm împreună un posibil profil psihologic al unui subiect care aruncă un animal pe geam, am putea spune în felul următor: este o persoană sadică, ce își ia decizia impulsiv, nefiind obligat de nimeni să realizeze acest act de violență împotriva animalelor și dovedește faptul că, din punct de vedere psihologic, nu este stabil.

Avem de-a face cu sadism și violență împotriva animalelor, avem de-a face cu o persoană cu probleme grave din punct de vedere psihoemoțional, lăsată în libertate pentru moment, la televizor. Individul devine egal cu un influencer. De aceea este important să readucem tuturor telespectatorilor aminte despre obligativitatea testării psihologice și psihiatrice a tuturor concurenților din toate emisiunile televizate la nivel național", spunea psihologul Radu Leca.

Puteți citi mai multe AICI.

Astăzi vom prezenta perspectiva juridică.

Foto: Agerpres

Poliția s-a autosesizat

În urmă cu câteva ore, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj au transmis faptul că, în urma informaţiilor apărute în spaţiul public, poliţiştii Biroului pentru Protecţia Animalelor Dolj s-au sesizat din oficiu şi fac cercetări, în contextul unui dosar penal întocmit, pentru săvârşirea infracţiunii de rănirea cu intenţie a animalelor.

”Din primele cercetări, poliţiştii au stabilit că, în anul 2023, un tânăr de 29 de ani, din Craiova, ar fi aruncat de la etajul 1 al locuinţei iubitei sale, de 28 de ani, din Bragadiru, judeţul Ilfov, doi motani, unul dintre aceştia suferind răni. Ulterior, în cursul aceluiaşi an, cel în cauză ar fi alungat animalele din locuinţa sa din Craiova şi până în prezent acestea nu au mai fost găsite, aspecte prezentate de cei doi în cadrul unei emisiuni TV”, au transmis reprezentanţii IPJ Dolj. Cercetările sunt continuate de polițiști. La finalizarea acestora se va propune soluţia prin unitatea de parchet competentă.

Puteți citi mai multe AICI.

"Autorul (noi, adică) ori este prost, ori este prost"

O să fac unele remarci preliminare. Subtitlul este o referință la o "recenzie" primită pentru un articol anterior, în care încercam să fac unele paralele între legislația românească și cea din SUA — a fost Trump pe cale să fie "asasinat" sau "omorât"?

Extrapolând, articolul de față este o încercare asemănătoare: vom compara legislația oamenilor cu legislația animalelor.

Foto: George Caramiciu

Legislația pentru protecția animalelor

Potrivit art. 25 din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, republicată, "Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani (n.r., doar închisoare): a) uciderea animalelor, cu intenție, fără drept".

Să luăm din nou la mână declarațiile individului: "A fost cu intenție. Eu i-am speriat, ei au căzut de la balcon. Știam că sunt foarte sperioși și am profitat de chestia asta. Mi-a părut rău apoi pentru că ea a suferit foarte mult (...). Pe mine m-a dus în pragul disperării, de-aia am făcut ce am făcut (...). Ea era extrem de atașată de ei, spunea că sunt ca și copiii ei, eu nu consider că am fost gelos pe ei, ci erau și încă sunt motivul pentru care noi nu putem să depășim un impas în relație. Ne certăm de fiecare dată din același motiv”.  

Vom analiza acum elementele constitutive ale infracțiunii.

Potrivit art. 15 din Codul penal, "Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o".

A. Elementul material (actul de conduită interzis de lege) — uciderea unui animal

Vom cita dintr-o hotărâre judecătorească pronunțată de Judecătoria Buftea (hotărârile pe care le vom prezenta nu au legătură cu situația de fapt prezentată la "Insula Iubirii", însă aduc lumină în încercarea noastră de a contextualiza și de a încadra infracțiunea):

"În baza art. 396 alin. (1), (4) şi (10) din C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen., stabileşte pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatului (...) pentru infracţiunea de uciderea animalelor, cu intenție, fără drept, prevăzută de art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 205/2004 cu aplicarea art. 5 C. pen. (...).

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că la data de 24.10.2021, inculpatul a prins un exemplar felin din rasa birmaneză aparținând nepoatei sale, pe care l-a spânzurat cu un cablu de o bară metalică în propria curte situată în oraș (...), cu consecința decesului animalului.

Astfel, sub aspectul laturii obiective, elementul material constă în exercitarea de violențe fizice asupra felinei, în concret spânzurarea acesteia.

Urmarea imediată constă în suprimarea vieții felinei ca urmare a violențelor exercitate, aspect ce rezultă din actul de necropsie atașat la dosarul cauzei".

B.  Elementul subiectiv — săvârșirea cu intenție

În aceeași hotărâre judecătorească se precizează că: "Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, astfel cum este aceasta definită prin prevederile art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât inculpatul a prevăzut și a urmărit producerea rezultatului socialmente periculos.

Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. (1) şi alin. (2) din Codul penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, conduita după săvârşirea infracţiunii, nivelul de educaţie şi situaţia socială a inculpatului.

Instanţa reţine că fapta săvârşită de inculpat prezintă un grad ridicat mediu de pericol social, dată fiind modalitatea de comitere a faptei — prin spânzurare". 

C. Antijuridicitatea și imputabilitatea — fapta este nejustificată şi este imputabilă persoanei care a săvârşit-o

De asemenea, se prevede în hotărârea pronunțată de Judecătoria Buftea că: "În cauză s-a procedat la audierea persoanei vătămate, care a declarat că autorul a amenințat anterior că va ucide orice pisică îi intră în curte.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, precizând că a ucis pisica cu propriile mâini, iar ulterior a legat-o cu un cablu de gât, pe care l-a prins de bătătorul de covoare. 

Declarația sa nu se coroborează în totalitate cu înscrisurile medicale aflate la dosar, rezultând că uciderea pisicii s-a datorat (și) cablului cu care aceasta a fost atârnată de bătătorul de covoare". 

Sursa: Freepik

O speță care va șoca prin cruzime

Am prezentat, mai sus, fragmente dintr-o hotărâre ce prezintă o situație "colocvială" pentru cei care instrumentează cazuri de violență împotriva animalelor.

Însă mai avem, dacă sunteți pregătiți: pe lângă indivizi care spânzură pisici, există unii care incendiază cai. Vă avertizăm, totuși, detaliile sunt destul de grafice:

"În fapt, în esență, Curtea reține că inculpatul, la finalul lunii mai 2020, a aplicat unui cal o lovitură de ciocan în zona capului, cu consecința decesului acestuia.

În perioada anului 2020-începutul anului 2021, a exercitat acte de violență și/sau de incendiere asupra unui număr de 2 cai (fără a se putea aprecia cu exactitate asupra perioadei de timp), cadavrele acestora fiind descoperite în curtea sau în apropierea locuinței inculpatului.

La data de 09.03.2021, a încărcat căruța cu gunoaie și anvelope vechi, înhămând totodată și calul la căruță, după care a dat foc căruței, cu consecința punerii în pericol a bunurilor din jur și producerea unor arsuri pe corpul animalului (leziuni și plăgi deschise de arsură pe o suprafață de aproximativ 30-40% din corp). 

În calitate de deținător de animal (câine), (n.r., inculpatul) nu și-a îndeplinit obligațiile privind oferirea unui adăpost suficient, hrană și apă suficientă și posibilitate de mișcare suficientă cu consecința deprecierii substanțiale a stării de sănătate a animalului.

Astfel, în cursul anilor (...), inculpatul a fost depistat ca provocând mai multe acte de cruzimi asupra animalelor din propria gospodărie, după cum urmează:

- în cursul lunii mai 2020, i-a aplicat unui cal o lovitură cu un corp dur (ciocan) în zona capului, animalul decedând;

- la data de 09.03.2021, a distrus prin incendiere un atelaj hipo, punând în pericol animalul legat la acesta și mai multe bunuri din jur;

- la data de 09.03.2021, în aceeași împrejurare, a provocat mai multe leziuni prin incendiere calului legat la atelajul hipo mai susmenționat, acesta fiind ulterior eutanasiat din cauza rănilor produse;

- la data de 09.03.2021, în gospodăria inculpatului a fost descoperit un câine deținut în condiții improprii (urme vizibile de înfometare), fapte care constituie rele tratamente asupra animalului;

- ulterior, au fost descoperite, în apropierea locuinței inculpatului încă 3 cadavre de ecvine, din care față de 2 s-a putut stabili că au suferit răni (traumatisme și arsuri) care au fost incompatibile cu viața acestora, răni produse în cursul anului 2020 de către inculpat".

Da, este realitatea în care trăim și care ne surprinde de fiecare dată. Sau nu, având în vedere că se discută și la televizor, în prime-time, despre uciderea unei pisici cu sânge rece, în mod calculat?

Amintim: "A fost cu intenție. Eu i-am speriat, ei au căzut de la balcon".

Mai multe spețe extrem de interesante puteți găsi cu ajutorul motorului de căutare Rejust, o bază de date ce conține o multitudine de hotărâri judecătorești.

Sursa: Freepik

Legislația cetățenilor

Chiar dacă pare puțin "injust", dacă ni se permite remarca, legislația din România protejează împotriva oricăror vătămări chiar și indivizii de mai sus, ucigași de pisici sau de cai (prin incendiere!). Nu vom mai face precizări cu privire la conținutul constitutiv al unei infracțiuni, ci vom trece direct la paralele, arătând conținutul unor hotărâri judecătorești regăsite în aceeași bază de date sus-menționată.

A. În speța de la care am pornit analiza, motanii au fost speriați ("Eu i-am speriat, ei au căzut de la balcon"). Ce tip de intenție avem aici?

"La data de 13 iulie 2010, lucrătorii Postului de Poliţie (...) au fost sesizaţi telefonic (...) că pe albia râului X, pe malul stâng, în aval, se află o geacă de blugi, care ar aparţine lui Y, care nu s-a mai prezentat la muncă în ziua respectivă (...). Urmare cercetărilor efectuate, s-a stabilit că la 14 iulie 2010, ora 06.00, în albia râului X, pe malul stâng în aval, a fost găsit cadavrul lui Y, cauza fiind înregistrată, iniţial, ca moarte suspectă.

(...) În cauză s-a admis cererea procurorului de încuviinţare a interceptării și de înregistrare pe suport magnetic a convorbirilor si comunicărilor efectuate prin telefon, începând cu 14 ianuarie 2016, de pe posturile telefonice utilizate de inculpații (...).

Aceștia au discutat între ei, afirmând ca nu ştiu ce s-a întâmplat jos lângă apă, unde ”i-o mai fi dat și al nostru ceva”, respectiv inculpatul. După ce au aflat că se efectuează cercetări în ceea ce îi priveşte, cei 3 au discutat referitor la comportamentul pe care trebuie să îl aibă în timpul anchetei, să nu spună cu prilejul audierii că victima a fost lovită cu un bolovan de către inculpat, să nu recunoască agresiunea de lângă apă, că, de fapt, ar fi vrut să îl scoată din apă pe cel agresat. De asemenea, inculpatului i se sugerează să mănânce conţinutul a trei pliculeţe de ness, fără zahăr, pentru ca rezultatul testului poligraf să nu fie relevant. Inculpatul susţine într-o discuţie cu fratele lui că ştie că îl aşteaptă o pedeapsă de 15 ori 20 de ani de închisoare sau, mai bine, pentru toată viața.

(...) Sub aspectul laturii obiective, infracţiunea s-a realizat prin acţiunea de determinare a victimei să sară în apă. Victima a fost agresată şi, aflată sub efectele sentimentului de teamă indus la care s-a adăugat starea de beţie avansată, a înotat cu intenţia de a se îndepărta de malul pe care se aflau inculpatul și prietenii săi, însă apa, fiind învolburată și lăţimea cursului de aproximativ 15 m, s-a înecat, cadavrul fiind găsit a doua zi.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie indirectă. A prevăzut rezultatul faptei sale, rezultat pe care, deşi nu l-a urmărit, l-a acceptat. Inculpatul nu avea cunoştinţă dacă victima ştie sau nu să înoate, dar a determinat-o să intre in apă, chiar dacă nu i-a solicitat efectiv acest lucru. Victima a intrat in apă prima dată, a fost trasă la mal, după care inculpatul a continuat sa o lovească, ceea ce a determinat-o să facă acest lucru și a doua oară.

Pentru victimă, singurul mod de a scăpa de agresiune a fost să intre in apă. Inculpatul avea  capacitatea psihică de a aprecia critic conţinutul și consecinţele faptei sale, astfel încât a acceptat producerea rezultatului prin neluarea în considerare a capacităţii victimei de a înota până la celalalt mal și plecarea de la locul faptei. Prezența prietenilor săi i-a sporit încrederea inculpatului în comiterea infracţiunii și, totodată, a accentuat starea de teamă a victimei".

B. Pornind de la hotărârea prezentată la punctul A, aflăm că există o intenție indirectă a inculpatului. Ce înseamnă asta?

"În apărarea sa, inculpatul a arătat că nu a urmărit să suprime viaţa persoanei vătămate când s-a îndreptat cu furca spre aceasta, ci doar să o sperie.

Curtea nu poate reţine nici aceste susţineri. În primul rând, infracţiunea de omor, inclusiv în forma imperfectă a tentativei, se comite nu doar cu intenţie directă, ci şi cu intenţie indirectă, ceea ce prezumă că inculpatul nu urmăreşte, dar acceptă producerea urmării socialmente periculoase, în acest caz, suprimarea vieţii.

Astfel, rezultatul letal a fost prevăzut, iar inculpatul, fie l-a dorit și urmărit, fie, deși nu l-a dorit, l-a acceptat în mod conștient. Sub acest aspect, atât în doctrină, cât și în jurisprudență, s-a subliniat ca poziția subiectivă a făptuitorului – intenția de a ucide – se stabilește în fiecare caz ținându-se seama de instrumentul folosit de făptuitor, de zona corpului vizată, numărul loviturilor, intensitatea acestora, precum și de toate celelalte împrejurări concrete în contextul cărora a fost săvârșită fapta.

Prin urmare, după cum s-a subliniat în jurisprudență, Curtea reţine că elementul subiectiv al infracțiunii se deduce din întreaga conduită a inculpatului, făcându-se o apreciere globală a tuturor circumstanțelor de comitere a faptei, atitudinea acestuia trebuind raportată la rezultatul real produs. Aceasta, întrucât în structura intenției indirecte intră atât un element intelectiv (făptuitorul prevede elementele ce țin de tipicitatea obiectivă a faptei sale), cât și un element volitiv (făptuitorul nu urmărește producerea rezultatului, dar acceptă producerea lui).

Existența intenției indirecte presupune așadar săvârșirea unei fapte susceptibile de a produce cel puțin două rezultate, dintre care unul este urmărit, iar celălalt doar acceptat. Făptuitorul acționează cu intenție nu numai atunci când prevederea rezultatului constituie însăși scopul acțiunii sale, dar și în situația în care aceasta reprezintă un mijloc necesar sau însoțitor al rezultatului urmărit.

Prin urmare, intenția indirectă există atunci când făptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale, deși nu urmărește producerea lui, săvârșește fapta acceptând eventualitatea producerii acestuia, eventualitate care există în mod obiectiv.

În speță, prin modul în care a acționat, nu se poate reține că inculpatul ar fi urmărit doar să-l sperie pe (...), cel mult, să-l vatăme corporal pe acesta, ci inculpatul a acceptat moartea victimei ca rezultat posibil al faptelor sale, poziție subiectivă ce trebuie apreciată atât în raport cu modul în care a acționat (înarmat cu o furcă cu dinţi din fier, venind în viteză, în fugă, ţinând furca cu ambele mâini şi lovind, de jos în sus, impregnând astfel o viteză şi o putere superioară, efectuând chiar o fandare cu piciorul drept în moment în care a aplicat lovitura), dar și cu poziţia victimei (care nu era în niciun fel înarmată, reuşind în ultimul moment să se ferească din calea loviturii care îi viza zona superioară a corpului), neputându-se aprecia că nu ar fi putut să prevadă rezultatul faptei sale ori că ar fi crezut că acesta nu s-ar putea produce.

Toate aceste aspecte reținute evidențiază că inculpatul a avut reprezentarea rezultatului acțiunii sale, ceea ce caracterizează intenția indirectă de a ucide, specifică infracțiunii de omor, neputându-se reţine, astfel cum susţine apărarea, nici că inculpatul s-ar fi desistat, lovitura fiind aplicată, doar că nu şi-a atins ţinta, motiv pentru care încadrarea corectă este cea de tentativă la infracţiunea de omor. 

În plus, Curtea subliniază faptul că nu se poate vorbi, în acest context, nici de o provocare din partea persoanei vătămate, astfel cum a solicitat a se reţine în subsidiar apărătorul inculpatului, cu ocazia dezbaterilor", se precizează într-o altă hotărâre judecătorească.

Sursa: Freepik

Concluzii. Speranțe

Nădăjduim că, prin această analiză pe care am făcut-o asupra legislațiilor (în realitate, una singură, însă subiectele protecției legislative sunt diferite), am putut evidenția cum, în cazul în care cei doi motani aruncați ar fi fost oameni, infracțiunea ar fi fost corect încadrată ca omor săvârșit cu intenție indirectă (cel puțin, după cum credem și am demonstrat).

Pisicile nu au căzut, au fost determinate să cadă, prin toate circumstanțele factuale la care am avut acces până acum.

Redactarea acestui articol ne-a luat în jur de 2 ore, acum căutăm poze cu pisici și suntem gata. Sperăm ca justiției să nu îi ia 2 ani sau, și mai rău, să lase infracțiunile să se prescrie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News