Ce se întâmplă cu prețurile. Anunț de la BNR. Mugur Isărescu, ”discuții grele, cu oameni grei”, despre stabilitatea financiară

Mugur Isărescu, în conferința de presă de joi, a făcut precizări despre stabilitatea financiară vs. stabilitatea prețurilor. ”Banca Central Europeană și sistemul european al băncilor centrale au, în conformitate cu legile, obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor. Nu se menționează stabilitatea financiară acolo. În statutul nostru, obiectivul fundamental este același, asigurarea și menținerea stabilității prețurilor” a spus guvernatorul BNR. El a adăugat că ”după criza din 2008, experiența acumulată a arătat că cel mai bun obiectiv pentru băncile centrale, cel puțin în Europa, este să asigure stabilitatea prețurilor, dar a intervenit ceva nou, noutatea fiind că, dacă înainte de 2008, se prezuma că dacă asiguri stabilitatea prețurilor, celelalte lucruri  vin de la sine, un fel de autoreglaj al piețelor, acest lucru a fost, în mare măsură, infirmat de realitate”. 

Discuții grele, cu oameni grei, despre stabilitatea financiară

”O problemă cu totul și cu totul deosebită a fost aceea că stabilitatea prețurilor nu asigură aproape deloc automat evitarea crizelor sistemice” a subliniat Mugur Isărescu. Concluzia citată de guvernatorul BNR este că stabilitatea prețurilor are nevoie și de stabilitatea prețurilor, dar și de un cadru instituțional care să asigure și să îmbine stabilitatea prețurilor sau salvgardarea stabilității macro-economice. Guvernatorul BNR a afirmat că au fost discuții grele, cu oameni grei, până în 2015, în care s-a ridicat problema ca stabilitatea financiară să fie introdusă ca un al doilea obiectiv în cadrul obiectivelor pe care trebuie să le urmărească o bancă centrală, dar nu s-a mers în această direcție. ”A devenit evident un lucru, că stabilitatea financiară nu depinde numai de banca centrală, care, cel mult, poate asigura stabilitatea sistemului bancar, pentru că băncile comerciale intră în relație cu economia reală” a explicat Mugur Isărescu, spunând că, în consecință, al doilea obiectiv, a rămas nescris pentru băncile centrale, dar a fost trecut în alte legi în care este menționată inclusiv banca centrală. 

În cele din urmă, concluzia discuțiilor a fost crearea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), la nivelul UE, condus de președintele Băncii Centrale Europene, ce are ca scop limitarea frecvenței și impactului crizelor viitoare, asigurarea salvgardării sistemului financiar. În același timp, Mugur Isărescu amintește că România a fost precursoare a mutării Băncii Centrale Europene, obligată fiind de realitate ca, la sfârșitul anilor `90 să înființeze Direcția de Stabilitate Financiară în cadrul BNR. De asemenea, în 2007, a fost înființată, pe bază de acorduri informale, fără nicio legătură cu UE, Consiliul Național pentru Stabilitate Financiară, iar, după ce a început să funcționeze CERS, Parlamentul României a aprobat o lege privind CNSMU - Comitetul Național de Supraveghere Macroeconomică. 

Citește și: Economia României, finanțată direct din exterior. Isărescu: Ultimii din Europa, chiar sub Bulgaria. ”Ce vă doare, domnule guvernator?”/ ”Nu avem nevoie dezvoltare, nu avem nevoie de bani?”

Astăzi, în 2023, ”obiectivul fundamental este salvgardarea stabilității financiare, unul din bunurile cele mai de preț pe care le poate avea o societate și o economie, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista șocurilor și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice” spune Mugur Isărescu. CNSMU are patru ședințe pe an în acest scop la care participă guvernatorul Băncii Naționale (care este și președinte), prim-viceguvernatorul BNR, un viceguvernator, trei membri ASF - președinte, prim-vicepreședinte și un vicepreședinte și trei membri desemnați de prim-ministru, inclusiv ministrul de Finanțe. 

Vezi mai mult în video. Click aici dacă nu vezi video în mod corect

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News