Ce se întâmplă cu românii care refuză încorporarea în armată în caz de război
Redactorii DCBusiness au contactat un avocat pentru a cere un răspuns la întrebarea tuturor românilor.
Redactorii DCBusiness au contactat un avocat pentru a cere un răspuns la întrebarea tuturor românilor.
"Sintagma de la care trebuie să pornim este accea că cetăţenii români au dreptul şi obligaţia să apere România. Este una dintre obligațiile fundamentale evidențiate de LEGEA nr. 446 din 30 noiembrie 2006 (*actualizată*) privind pregătirea populaţiei pentru apărare și de la care nu trebuie să ne abatem.
Constituția României , legea fundamentală a țării noastre, de altfel întărește ideea că cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România. Procedura de recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea luării în evidenţa militară, selecţiei şi stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, repartizarea şi trimiterea cetăţenilor români, bărbaţi, la unităţile militare, la datele şi în funcţie de criteriile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen. Legislația noastră prevede pedeapsa cu închisoarea împotriva celor care refuză încorporarea în caz de război.
Potrivit art. 432 din Codul Penal „ fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”
Concluzionam astfel că infracţiunea nu poate fi comisă decât de persoană care are obligaţia de a execută serviciul militar în timp de război sau pe durata stării de asediu. Potrivit art. 3 alin. (5) şi (5‘) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a efectua serviciul militar.
De asemenea, la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, rezerviştii sunt mobilizaţi/concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.", a explicat Oana Arghirescu, avocat.
Cum este definită starea de asediu și cum se aplică
Starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României. Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență se aduce neîntârziat la cunoștința populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgențe de aplicare, care intră imediat în vigoare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
