Ce se întâmplă dacă nu tratezi hipertensiunea arterială

Netratată, hipertensiunea arterială afectează rinichii. Conf. dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon", a vorbit despre hipertensiunea arterială pentru Ziarul de Iași.

"La nivel mondial trăiesc în momentul de față peste un miliard de hipertensivi, iar în România sunt în jur de 7-8 milioane de pacienți cu hipertensiune arterială. Boala cronică de rinichi este prezentă cam la un sfert, dacă nu mai mult, din cazurile de hipertensiune arterială, astfel încât circa două milioane de români, chiar dacă nu știu lucrul acesta, suferă de boală cronică de rinichi asociată hipertensiunii arteriale (HTA).

HTA prin ea însăși generează în timp afectarea renală și pe de altă parte există și viceversa, boala cronică de rinichi determină la rândul ei hipertensiune arterială, astfel încât se închide un cerc vicios din care pacientul dacă nu este tratat corespunzător nu poate să iasă decât defavorabil.

Pericolul bolii renale cronice

Tensiunea arterială crescută este un factor important în etiologia și progresia bolii renale cronice. HTA poate produce alterarea progresivă a structurilor și funcției renale sau poate fi o consecință a existenței unei boli de rinichi (HTA secundară). Când o persoană suferă de HTA și nu se tratează, la nivelul rinichiului se produc leziuni ale vaselor, cu irigare defectuoasă și apariția bolii renale cronice. Practic, hipertensiunea arterială pune presiune pe glomerulul renal, care se uzează în timp.

Este cunoscut faptul că HTA este una dintre cele mai frecvente afecţiuni asociate bolii renale cronice, fiind printre principalii factori de risc în apariţia acesteia. Netratată, determină o afectare vasculară la nivelul nefronilor, cu distrugerea consecutivă a acestora şi cu afectare renală progresivă.

Tocmai de aceea, hipertensiunea arterială reprezintă a doua cauză principală de boală renală cronică terminală, după diabetul zaharat.

Pacientul ajunge la medicul nefrolog pentru afectare renală și nu se cunoaște hipertensiv. Circa o treime din cazuri sunt pacienți cu hipertensiune arterială asimptomatică, mascată care, la debut, nu provoacă niciun fel de simptome deși au valori tensionale crescute. De aceea, trebuie să ne verificăm periodic tensiunea arterială, chiar dacă, aparent, nu avem nicio problemă în acest sens. Cu atât mai mult cu cât cazurile de HTA apar la vârste din ce în ce mai tinere, care nu supără în niciun fel dar care, în timp, pot să ducă direct la complicații precum boala cronică de rinichi.

Prin ce se caracterizează boala renală cronică

Boala renală cronică este caracterizată prin incapacitatea rinichilor de a asigura funcțiile normale, cu creșterea „toxinelor” în sângele pacientului. Aceasta are o evoluție progresivă, fiind variabilă în funcție de diferiți factori, printre care se numără și hipertensiunea arterială. În stadiul final al bolii, este necesară terapia de substituție a funcțiilor renale, respectiv dializa. Pe de altă parte, existența valorilor crescute ale tensiunii arteriale determină modificări și la nivelul inimii, cu mărirea cavităților și distrugeri ale vaselor (ateroscleroză). 

Este știut faptul că persoanele cu hipertensiune arterială netratată riscă să dezvolte în timp insuficiență renală. De aceea, este important ca oricărui pacient depistat cu valori crescute ale tensiunii arteriale să i se facă examene uzuale de laborator. Printre acestea, se numără măsurarea creatininei serice și sumarul de urină, în vederea detectării proteinuriei. Dar și investigații de tipul RMN, CT și/sau biopsie renală. 

Insuficiența renală poate să apară în momentul în care rinichii nu mai funcționează normal și nu își mai îndeplinesc rolul esențial: acela de a elimina toxinele din organism. Alterarea funcției renale se poate produce într-un interval de câteva luni până la câțiva ani. Boala renală cronică atrage după sine și alte afecțiuni, precum anemie, dereglarea concentrației de colesterol și hipertensiune arterială.

Dacă  insuficiența renală nu este diagnosticată la timp, singurele variante de tratament care pot ține un pacient în viață sunt dializa și transplantul de rinichi", a explicat dr. Ionuț Nistor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News