Ce stă în spatele ideii că președintele Iohannis nu grăbeşte ajungerea la guvernare a PNL?
Consultantul politic Angelin Ioan atrage atenția asupra unei ipoteze tot mai vehiculate în ultima vreme pe bloguri, în zona politică sau în presa de dreapta, care spune că președintele Klaus Iohannis ar fi abandonat PNL. Respectivul zvon exploatează numulțumirile liberalilor provocate de neajungerea la guvernare. Riscul acestui scenariu este că ar putea crește presiunea exercitată de PNL pe Klaus Iohannis și l-ar putea determina pe acesta să intre în jocurile politice. Consultantul politic identifică și prezintă care ar fi riscurile în cazul în care un astfel de scenariu ar deveni realitate și șeful statului s-ar transforma într-un ”președinte-jucător”
Iată editorialul scris de Angelin Ioan pentru DCNews:
Ce stă în spatele ideii că președintele Iohannis nu grăbeşte ajungerea la guvernare a PNL?
Este tot mai întîlnită în discuţia publică ideea că Klaus Iohannis a „abandonat” PNL şi că şeful statului priveşte doar la zbaterea PNL în lupta cu guvernul lui Victor Ponta. Ideea alimentată mai ales în dezbaterea informală on-line, care amestecă activiștii cu distribuitorii de zvonuri, începe să atragă atenția, în condiţiile în care liberalii sunt nemulţumiți văzând cum se îndepărtează perspectiva guvernării. În plus, sesizând momentul de stagnare al adversarului politic, PSD şi Victor Ponta joacă firește, tot mai mult pentru exploatarea vulnerabilităților PNL, fie amintind de alianţa pe care liberalii au avut-o cu PSD în USL, fie chiar spunând că Opoziţia este inexistentă.
Și zvonistica care exploatează cu abilitate nemulţumirea liberalilor și atacurile pe care Victor Ponta le aruncă spre PNL cu țintă precisă, nu fac decât să alimenteze percepţia publică că PSD îşi consolidează poziția, antrenând imaginea lipsei de focus a PNL. În acest context, ideea că președintele Iohannis, de la Cotroceni nu poartă pe braţe PNL spre guvernare, crează un dublu risc. Pe de o parte, pentru că sporește nervozitatea în tabară liberală, pe de altă parte, pentru că îl presează pe președintele Iohannis către un tip de atitudine politic intruzivă care nu are mai deloc susținere publică.
1. Forţa şefului statului se bazează nu doar pe atribuţiile constituţionale, ci și pe procentele de încredere publică. Sunt previzibile criticile care s-ar revărsa asupra preşedintelui Iohannis dacă ar relua jocul la limita Constituției, testat în timpul mandatelor lui Traian Băsescu. Klaus Iohannis este acum deasupra clasei politice pentru că o întâlnește în cadru formal în care superioritatea este asigurată, decurgând firesc din prerogativa constituțională. Dacă ar începe o lupta cu politicienii, cu PSD, cu guvernul, președintele s-ar amesteca cu politicienii pe care acum îi domină, ar deveni partizan.
Citește și: Traian Băsescu îl atacă pe Klaus Iohannis: "Vrea să guverneze cu PSD și după 2016"
2. Presiunea electorală și publică pentru înlocuirea PSD de la guvernare s-a redus constant pe măsură ce PNL nu a reușit să domine dezbaterea publică. Cumva, atitudinea ofensivă pe care o arată tot mai des premierul Ponta decurge şi din această nouă realitate electorală care s-a deplasat puternic în ultimele luni tot mai mult spre o atitudine de dezangajare a celor „contra PSD&Victor Ponta”.
Au apărut cifre recente despre impactul public al măsurilor propuse guvern cum este reducerea Tva la alimente, iar distribuția uniformă a procentelor de susținere pe segmente electorate altminteri diferite a enervat strategii PNL. Liberalii au acuzat o propagandă subtilă, spunând că-i normal ca nimeni să nu se opună unei reduceri de taxe, asta nedovedind că guvernul este bun.
3. Reducerea TVA nu dovedește că guvernul este sau nu compentent, ci arată că guvernul face pur şi simplu ceva dezirabil public, iar efectul este tot de demobilizare a curentului negativ antiguvernare. Măsurile de reducere a TVA nu aduc neapărat voturi PSD, ci funcționează ca un calmant pentru curentul împotriva guvernului Ponta. Şi în acest caz, preşedintele Iohannis nu are decât a calcula atent intervenţiile pentru a nu ataca o măsură în contra dezirabilităţii generale; PNL a jucat pe această temă şi nu s-a ales cu mare lucru.
4. Deși a dus o luptă cu guvernul PSD, în realitate de fapt PNL a făcut destul de puține pentru a amplifica curentul major de care liberalii au beneficiat şi anume: schimbarea clasei politice. Cu excepţia unor momente de declaraţii, liberalii nu s-au identificat clar cu nevoia publică de schimbare a clasei politice care l-a făcut pe Klaus Iohannis preşedinte. Asta şi din cauză că PNL este parte a acestei clase politice, iar relele și bunele politicii, se râsfrâng pe deplin asupra liderilor săi. Bătând din picior nervos că nu primește mai repede guvernarea, PNL uită de fapt, că în egală măsură cu așteptarea de susţinere de la Cotroceni, trebuia să se încarce cu muniție pe tema reformei politice, temă pe care liberalii din păcate, nu au jucat-o.
Deocamdată cel puțin, președintele Iohannis nu are altceva a face decât a urma atent un orizont de încredere publică pe care nu vrea să-l curemure, riscând atitudini și acțiuni radicale și preferă să aibă răbdare. Răbdarea și gestiunea presiunii curgerii timpului sunt și ele, deși disprețuite de mulți, indispensabile în politică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
