Pentru imunologii și cercetătorii în boli infecțioase, o mai bună înțelegere a modului în care un virus interacționează cu o gazdă poate oferi noi strategii pentru prevenirea și tratarea bolilor transmise de țânțari. Iată cum mirosul corpului tău poate atrage insectele, în funcţie de mai mulţi factori.
S-a demonstrat că ţânțarul este cea mai periculoasă insectă din lume. Da, oricât ar părea de hilar, ţânţarul este mai periculos şi decât insectele purtătoare de venin, pentru simplul fapt că transportă dintr-un loc în altul şi de la o gazdă la alta virusuri şi bacterii care pot fi letale atât pentru animale cât şi pentru oameni. Peste un milion de decese pe an sunt atribuite bolilor transmise de țânțari, inclusiv malarie, febră galbenă, febră dengue, Zika și febră chikungunya.
Într-un studiu recent publicat, oamenii de știință au descoperit că unele virusuri pot modifica mirosul corpului unei persoane, pentru a fi mai “atractivă” pentru insecte, ceea ce duce la mai multe mușcături care permit răspândirea virusului. Aceste virusuri schimbă mirosurile gazdei pentru a atrage țânțarii. Țânțarii localizează o potențială gazdă prin diferite indicii senzoriale, cum ar fi temperatura corpului și dioxidul de carbon emis de respirația ta. Mirosurile joacă și ele un rol. Cercetările anterioare de laborator au descoperit că șoarecii infectați cu malarie au modificări în mirosuri care îi fac mai atractivi pentru insectele mortale, informează Sci News.
Cercetătorii s-au întrebat dacă și alte virusuri transmise de țânțari, cum ar fi dengue și Zika, pot schimba, de asemenea, mirosul unei persoane pentru a o face mai atractivă pentru țânțari și dacă există o modalitate de a preveni aceste schimbări. Pentru a investiga acest lucru, au plasat șoareci infectați cu virusul dengue sau Zika, șoareci neinfectați și țânțari într-unul din cele trei brațe ale unei camere de sticlă. Când au aplicat flux de aer prin camerele șoarecilor pentru a le canaliza mirosurile către țânțari, ei au constatat că mai mulți țânțari au ales să zboare către șoarecii infectați. Pentru a identifica mirosul, cercetătorii au izolat 20 de compuși chimici gazoși diferiți din mirosul emis de șoarecii infectați. Dintre acestea, au găsit trei care stimulează un răspuns semnificativ în antenele de țânțari. Când au aplicat acești trei compuși pe pielea șoarecilor sănătoși și pe mâinile voluntarilor umani, doar unul, acetofenona, a atras mai mulți țânțari. Au descoperit că șoarecii infectați au produs de zece ori mai multă acetofenonă decât șoarecii neinfectați.
Perturbările care au afectat sistemul sanitar din cauza pandemiei de coronavirus au contribuit la creşterea cu 69.000 a deceselor asociate malariei în 2021 comparativ cu anul precedent, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Experţii şi-au exprimat speranţa că lupta împotriva malariei ar putea câştiga teren considerabil în urma recomandării OMS din octombrie, conform căreia RTS,S – sau Mosquirix – un vaccin dezvoltat de producătorul britanic de medicamente GlaxoSmithKline, ar trebui administrat pe scară largă copiilor din Africa. „Prin sporirea finanţării, acces la soluţii salvatoare de vieţi şi la inovaţie robustă în soluţii noi pentru a rămâne cu un pas în faţa evoluţiei ţânţarilor şi paraziţilor, putem să accelerăm acţiunea transformatoare şi să punem capăt malariei în decursul unei generaţii”, a spus Abdourahmane Diallo, director executiv al organizaţiei RBM Partnership to End Malaria, porivit World Health Organization.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu