Ce trebuie să faci dacă vrei să trăiești mai mult

Există tot mai multe dovezi că activitatea fizică regulată poate ajuta la menținerea funcției noastre cognitive la bătrânețe. Studiile arată că exercițiile fizice nu numai că pot reduce riscul bolilor neurodegenerative, cum ar fi demența și boala Parkinson, dar ar putea încetini și evoluția acestor boli după diagnostic. Dar cum funcționează? Medical News Today a întrebat experții de ce și cum exercițiile fizice ar putea ajuta la menținerea creierului mai tânăr.

"Există numeroase studii care evaluează legătura dintre exerciții fizice și reducerea riscului de Alzheimer și alte cauze de demență și este imperativ ca această cercetare să continue. Cu fiecare studiu, aflăm mai multe despre boală, ceea ce poate duce la dezvoltarea de noi tratamente", a spus dr. MacSweeney.

Ce arată studiile

Dar de ce exercițiile ar putea ajuta la prevenirea sau încetinirea acestor boli neurodegenerative? Există mai multe teorii.

Inflamația, cauzată de hiperactivitatea celulelor imune – numite microglia – din creier, este o caracteristică cheie atât a bolii Alzheimer, cât și a bolii Parkinson. Această inflamație duce la pierderea celulelor nervoase din creier, hiperactivitatea cronică a microgliei duce la o pierdere cumulativă a neuronilor.

Exercițiile fizice pot reduce activitatea celulelor microglia, care sunt celulele imunitare ale sistemului nervos. Un studiu din 2021 la persoanele în vârstă cu Alzheimer a arătat că exercițiile fizice regulate au protejat funcționarea cognitivă prin limitarea activității microgliale.

Exercițiile fizice și fierul

Un alt mecanism posibil poate fi acela că exercițiile fizice modifică modul în care creierul metabolizează fierul. Acumularea de fier este asociată cu dezvoltarea plăcilor de beta-amiloid, o caracteristică a bolii Alzheimer.

Un studiu din Finlanda a constatat că, la șoareci, exercițiile fizice regulate au redus stocarea de fier în creier prin scăderea nivelurilor unei proteine ​​numite interleukin-6, care este, de asemenea, legată de inflamație. Șoarecii cu niveluri mai scăzute de fier au avut, de asemenea, mai puține plăci de beta-amiloid.

În boala Parkinson, exercițiile fizice reduc în mod demonstrabil aglomerările de alfa-sinucleină care sunt asociate cu neurodegenerarea.

Un studiu a constatat că irisina, o moleculă secretată în sânge în timpul exercițiilor de anduranță, a redus aceste aglomerări, dar nu a avut nici un efect asupra monomerilor alfa-sinucleinei care sunt importanți pentru transmiterea impulsurilor nervoase.

Două substanțe chimice importante

De asemenea, s-a demonstrat că activitatea fizică crește nivelurile altor două substanțe chimice importante, după cum a explicat dr. MacSweeney: "Exercițiul fizic stimulează producția de substanțe chimice precum BDNF (factor neurotrofic derivat din creier) și IGF (factor de creștere a insulinei). Acestea ajută la stimularea creșterii de noi celule în anumite zone ale creierului și la întărirea conexiunilor".

Studiile au arătat că BDNF, administrată extern sau produsă prin activitate fizică crescută, poate fi utilă ca parte a unui regim terapeutic pentru boala Parkinson. Și utilizarea terapeutică a IGF a fost propusă pentru multe tulburări ale sistemului nervos, inclusiv boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică (ALS sau boala neuronului motor) și scleroza multiplă (SM).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News