EXCLUSIV Ce trebuie să învățăm de la Moldova și Polonia. Lecțiile pentru România, prezentate la Aspen – GMF Bucharest Forum
Cea de-a 13-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, a cuprins si o dezbatere despre creșterea piețelor financiare în Europa Centrală și de Est.
Natalia Gavrilița, Membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei, a evidențiat dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova în încercarea de a dezvolta o piață de capital dinamică. „Pe durata mandatului meu de premier al Republicii Moldova, am creat Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Sinceră să fiu, am văzut această instituție ca un precursor al unui model de bancă de dezvoltare, deoarece, în opinia mea, acesta este un model foarte important, mai ales pentru țările care au nevoie de conectare la finanțări europene.”
Gavrilița a subliniat că, deși Republica Moldova se află într-un stadiu incipient în dezvoltarea piețelor de capital, există programe eficiente care pot stimula creșterea, precum „Start pentru Tineri” și alte finanțări dedicate afacerilor conduse de femei sau investițiilor în infrastructura energetică. Cu toate acestea, provocările structurale rămân: „Avem o piață de capital subdezvoltată și trebuie să muncim mult pentru a genera dinamism, însă există mai multe motive structurale pentru care aceasta nu se dezvoltă.”
Un alt aspect crucial menționat a fost deficitul de cont curent și nevoia Moldovei de a se orienta mai mult spre exporturi, iar pentru aceasta este esențială colaborarea între stat și sectorul privat: „Este nevoie de eforturi sustenabile care să aducă laolaltă statul și sectorul privat, pentru a obține cele mai bune rezultate.”
Un alt participant la dezbatere, Marius Cara, șeful Biroului Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) în România, a abordat problema fragmentării piețelor de capital în Europa, un factor considerat esențial în limitarea competitivității UE. „Banca Europeană de Investiții este cunoscută pentru investițiile sale în îmbunătățirea infrastructurii în țările membre, pentru creșterea coeziunii între regiuni și pentru integrarea țărilor în piața unică.”
Cara a subliniat că piețele de capital europene rămân divizate, ceea ce face dificilă competiția cu giganții economici globali precum SUA și China: „Fragmentarea piețelor de capital este unul dintre principalii factori care împiedică creșterea competitivității Uniunii Europene.” De asemenea, el a remarcat că această problemă nu afectează doar țările mai mici precum Moldova, ci și România, a cărei piață de capital nu a avut evoluții semnificative în ultimii ani.
Cosmin Vladimirescu, General Manager România și Croația la Mastercard, a adus în discuție evoluția impresionantă a pieței de plăți electronice din România, începând cu anii 2000, când doar 30% din populație apela la servicii bancare. În prezent, piața este mult mai dezvoltată, cu aproximativ 35 de milioane de carduri în circulație. „Tranzacțiile în numerar nu mai reprezintă 90% din totalul tranzacțiilor, cum era în 2007. Cred că, în prezent, plățile electronice reprezintă 25% din PIB, ceea ce este remarcabil.”
Vladimirescu a subliniat legătura directă între creșterea utilizării plăților electronice și reducerea economiei subterane, ceea ce duce la o colectare mai eficientă a taxelor și, implicit, la îmbunătățirea infrastructurii publice. „Cu cât sunt mai multe plăți electronice, cu atât scade economia subterană, ceea ce duce la o colectare mai bună a taxelor.”
Dóra Piroska, Profesor Asociat la Universitatea Central Europeană din Viena, a oferit o perspectivă critică asupra ideii de uniune a piețelor de capital ca soluție pentru dezvoltarea Europei de Est. „Scopul uniunii piețelor de capital este de a încuraja investițiile în dezvoltare în întreaga Uniune, prin crearea de reguli armonizate pentru piețele de capital.”
Cu toate acestea, Piroska a evidențiat că economiile din Europa de Est, caracterizate de o structură dependentă și un număr mare de multinaționale, nu vor putea beneficia pe deplin de pe urma uniunii piețelor de capital. „IMM-urile ar putea face acest lucru, însă ele sunt foarte mici în comparație cu media europeană. Este nerealist să ne așteptăm ca, pe termen scurt sau mediu, IMM-urile noastre să învețe să acceseze capitalul local.”
Marcin Prusak, Director General al BGK - Banca Poloneză de Dezvoltare, a oferit un exemplu de succes din Polonia, menționând tradiția de 100 de ani a băncii BGK în dezvoltarea economică a țării. El a discutat despre importanța menținerii controlului asupra sistemului bancar național, în special după criza din 2008, când multe depozite au fost retrase din subsidiarele băncilor internaționale.
„După acel episod, s-a ajuns la un consens politic de a schimba structura sistemului. În prezent, peste 50% din piața bancară este deținută de Polonia.” Deși acest lucru vine cu anumite provocări, Prusak consideră că este esențial ca statele din Europa de Est să dețină controlul asupra infrastructurii lor financiare, pentru a preveni dependența excesivă de investitorii externi.
Declarațiile participanților
Natalia Gavrilița, Membru al Consiliului de Supraveghere, Banca Națională a Moldovei
„Pe durata mandatului meu de premier al Republicii Moldova, am creat Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Sinceră să fiu, am văzut această instituție ca un precursor al unui model de bancă de dezvoltare, deoarece, în opinia mea, acesta este un model foarte important, mai ales pentru țările care au nevoie de conectare la finanțări europene. Această organizație a beneficiat de multiple majorări de buget, iar noi am analizat foarte atent modelul său de guvernanță și regulile sale de funcționare. Prin intermediul ei oferim finanțări nu doar sub formă de granturi, ca până acum, ci și prin capital de risc. Până acum, am acordat în mare parte împrumuturi. Avem o piață de capital subdezvoltată și trebuie să muncim mult pentru a genera dinamism, însă există mai multe motive structurale pentru care aceasta nu se dezvoltă. Avem, totuși, programe diverse care și-au demonstrat deja eficiența. În ceea ce privește start-up-urile, avem programul „Start pentru Tineri”, finanțări pentru afaceri conduse de femei și linii de finanțare prin care companiile pot investi, de exemplu, în infrastructura energetică, un sprijin esențial în perioada crizei energetice. (...) Reformele ne ajută să ne orientăm mai mult spre exporturi, ceea ce este crucial pentru Moldova, având în vedere deficitul mare de cont curent. (...) Este nevoie de eforturi sustenabile care să aducă laolaltă statul și sectorul privat, pentru a obține cele mai bune rezultate. Recent, am discutat despre importanța investițiilor geostrategice. Uneori, produse precum garanțiile sau asigurările de risc și cele de război pot păstra interesul companiilor pentru investiții.”
Marius Cara, Șeful Biroului Grupului EIB în România, Banca Europeană de Investiții
„Banca Europeană de Investiții (BEI), care este brațul financiar al Uniunii Europene, este cunoscută pentru investițiile sale în îmbunătățirea infrastructurii în țările membre, pentru creșterea coeziunii între regiuni și pentru integrarea țărilor în piața unică. Suntem cea mai mare instituție financiară multilaterală din lume, iar modelul nostru operativ se bazează pe atragerea de fonduri de pe piețele de capital. Nu este surprinzător că una dintre cele opt priorități ale băncii, reafirmate în iunie de guvernatori, este să contribuie la consolidarea piețelor de capital. Așa cum știm cu toții, și așa cum reiese din rapoarte recente, inclusiv cel al lui Mario Draghi, fragmentarea piețelor de capital este unul dintre principalii factori care împiedică creșterea competitivității Uniunii Europene. Desigur, dacă ne comparăm cu cei doi mari competitori — SUA și China — aceștia au piețe naționale vaste, guvernate de aceleași reguli. Doamna prim-ministru, ați menționat că piața de capital a Republicii Moldova este subdezvoltată, dar aș dori să subliniez că nici piața de capital din România nu a înregistrat evoluții semnificative.”
Cosmin Vladimirescu, General Manager România și Croația la Mastercard
„Haideți să vedem de unde am plecat. Îmi amintesc că, în anii 2000, în România existau aproximativ 2 milioane de carduri. Aproximativ 30% din populație apela la servicii bancare, deci 70% dintre români nu aveau nicio relație cu banca. Când am început la Mastercard în 2007, situația devenea mult mai bună. Piața avea în jur de 5 milioane de carduri, iar procentul celor care foloseau servicii bancare depășea 40%. Acum, 17 ani mai târziu, cred că sunt în jur de 35 de milioane de carduri în România, iar procentul celor care nu folosesc servicii bancare este între 32% și 35%. Tranzacțiile în numerar nu mai reprezintă 90% din totalul tranzacțiilor, cum era în 2007. Cred că, în prezent, plățile electronice reprezintă 25% din PIB, ceea ce este remarcabil. Vorbim despre realizări extraordinare și, cu toate acestea, oportunitățile sunt încă mari. Am studiat legătura dintre tranzacțiile electronice și gradul de fiscalizare și am constatat o relație foarte strânsă între cele două. Cu cât sunt mai multe plăți electronice, cu atât scade economia subterană, ceea ce duce la o colectare mai bună a taxelor. Desigur, nimănui nu îi place să plătească taxe, dar un comerciant care acceptă doar plăți în numerar nu va oferi o reducere pentru lipsa unui bon fiscal. Clienții plătesc același preț. Deci, dacă plătesc același preț la comercianți care emit bon fiscal și la cei care nu o fac, nu ar fi corect să le cerem tuturor să-și achite taxele în mod egal? În cele din urmă, aceasta va duce la o infrastructură mai bună, drumuri mai bune, școli mai bune și spitale mai bune, iar standardul de viață va crește pentru toți.”
Dóra Piroska, Profesor Asociat, Departamentul de Relații Internaționale, Universitatea Central Europeană, Viena
„Referitor la nevoile de investiții din Europa, cred că Uniunea Europeană a căutat în mod constant un răspuns la această provocare presantă, mai ales din cauza schimbărilor climatice. Dintr-o perspectivă est-europeană, răspunsul găsit poate că nu este ideal. Așa cum au subliniat doi dintre paneliștii de aici, soluția este unirea piețelor de capital. Însă, din cercetările mele, consider că aceasta este o soluție greșită pentru Europa de Est. Scopul uniunii piețelor de capital este de a încuraja investițiile în dezvoltare în întreaga Uniune, prin crearea de reguli armonizate pentru piețele de capital, pentru a crește volumele disponibile. Dar economiile din Europa de Est au o structură dependentă, ceea ce înseamnă că majoritatea corporațiilor mari, multinaționalele, nu vor folosi piețele de capital locale pentru a produce. IMM-urile ar putea face acest lucru, însă ele sunt foarte mici în comparație cu media europeană. Aceasta este o provocare atât de mare pentru ele încât ajung să nu participe. Consider că este nerealist să ne așteptăm ca, pe termen scurt sau mediu, IMM-urile noastre să învețe să acceseze capitalul local. Astfel, piețele de capital din Europa de Est rămân subcapitalizate.”
Marcin Prusak, Director General, BGK - Banca Poloneză de Dezvoltare
„BGK este un exemplu de succes, având o tradiție îndelungată — tocmai am sărbătorit 100 de ani de activitate. Suntem una dintre cele mai mari bănci de dezvoltare din Europa, ocupând locul cinci. Aș dori să comentez puțin asupra celor spuse de doamna Piroska. Cred că aveți dreptate și că aveți o viziune foarte precisă asupra economiilor estice. Există o diferență majoră între subsidiarele multinaționalelor, foarte prezente în Europa de Est — aceasta fiind calea noastră de creștere economică în anii '90 — și companiile locale. Acest lucru este valabil și pentru băncile comerciale. În Polonia, discutăm adesea despre câte bănci internaționale ar trebui să permitem în sistemul nostru. Această discuție a devenit mai intensă după criza din 2008, când am asistat la un transfer masiv de depozite de la subsidiarele băncilor internaționale înapoi către piețele mamă. A fost o situație înfricoșătoare! După acel episod, s-a ajuns la un consens politic de a schimba structura sistemului. În prezent, peste 50% din piața bancară este deținută de Polonia. Desigur, aceasta înseamnă că o parte este deținută de statul polonez, ceea ce are și câteva aspecte negative, dar, în ansamblu, Polonia deține controlul.”
Vezi întreaga dezbatere aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
