EXCLUSIV  Ce urmează după Rose Garden

 

 

Ca participant direct la conferința din Rose Garden, Grădina cu Trandafiri a Casei Albe, vă propun să facem împreună o analiză a ceea ce s-a întâmplat acolo. 

 

Din capul locului, în Rose Garden nu a mai călcat niciun lider din România de la Ceaușescu încoace, din 1973, când l-a dus acolo prietenul sau Richard Nixon. Donald Trump a ales să facă onoarea omologului său Klaus Iohannis. După cum știți, cu o zi înainte, în Senatul american, fusese audiat fostul director FBI, James Comey, iar Trump dorea să dea piept cu jurnaliștii americani, în mare parte ostili lui.

Președintele SUA ar fi putut să încheie întâlnirea cu președintele Iohannis și după aceea să apără în sala de conferințe obișnuite a Casei Albe, pentru a vorbi exclusiv despre Comey și relațiile cu Rusia. A ales însă să-l aibă alături, într-un asemenea moment, pe Klaus Iohannis. Mesajul, în termeni diplomatici, este clar: certurile în familie se pot desfășura și în prezența unui aliat și prieten bun, care nu va vorbi apoi pe la colțuri. Mesajul pentru cei care se pricep este clar: Trump consideră România o țară aliată, iar pe Iohannis un prieten. De față cu el nu a avut nicio problemă să se înțepe cu jurnaliștii ostili pe teme de politică internă americană. 

 

Un alt aspect ţine de discursul și declarațiile lui Trump despre România. Niciun moment președintele SUA nu a dat senzația că este profesorul care-l dojenește pe elevul-problemă al clasei. O diferență enormă față de fosta Administrație democrată Obama. Trump a vorbit  în termeni superlativi despre România, despre parteneriatul strategic, despre sacrificiul celor 23 de militari romăni în Afganistan, despre creșterea cooperării economice. În fața încercărilor disperate ale unor români prezenți în adunare de a obține ceva pentru statul polițienesc, Trump a parat impecabil. "Susțineți lupta împotriva corupției în România?". "Susținem România, îl susținem pe prietenul meu Klaus Iohannis!".

 

Desigur că nimeni din lumea civilizată nu va spune vreodată că nu susține lupta împotriva corupției sau combaterea criminalității, sau a traficului de carne vie, sau a terorismului. Doar că, pentru Administrația Trump, lupta împotriva coruptiei nu mai este brandul de țară folosit de reprezentanții fostei Administrații Obama. "Dar investitorii americani nu vin în România din cauza corupției!" s-a mai strigat din zona presei românești. "Investitorii americani sunt în România, le place și sunt fericiți să fie într-o țară proamericană”, a răspuns Trump. Proamericanismul, stabilitatea, resursele, potențialul de creștere ar putea fi noile branduri de ţară ale României.

 

V-ați întrebat de ce conferința de presă a început cu președintele Trump vorbind despre Qatar? De față era, totuși, președintele României. Pentru cei care se pricep, în spatele crizei din Qatar se află Turcia. Relațiile în regiune s-au complicat enorm după dezastrul Primăverii Arabe, din 2011. Turcia și Iranul împart practic Qatarul. Fără să o spună direct, vorbind despre Qatar, Trump s-a adresat, de fapt, Turciei.

Baza de la Incirlik, unde sunt depozitate și focoase nucleare, se va închide după anunțul Germaniei de retragere. Trump va muta militarii americani în zone profund prietenoase. În estul Europei, de departe, România rămâne, chiar și după erorile din ultimii ani, cea mai deschisă către Statele Unite. Datorită acestui fapt, Trump vrea să vadă în România un aliat adevărat și nu un elev pe care să-l bată mereu cu rigla peste degete. 

 

De partea cealaltă, președintele Klaus Iohannis a avut în discursul său două predicate importante: "democrația din România este stabilă" și "creșterea economică este sustenabilă".

Democrația stabilă, și nu funcțională ca până acum, înseamnă că sistemul democratic s-a maturizat. Perioada cătușelor cu orice preț nu mai este determinantă. Creșterea economică sustenabilă înseamnă că mecanismul economic funcționează, România nu mai este un stat problemă.

Trump poate fi de acord cu aceste lucruri. Doar că, din Rose Garden, Iohannis și-a creat deja baza de negociere la întâlnirile viitoare cu Cancelarul Merkel și președintele Macron. Europa și, în special, funcționarii de la Bruxelles, chiar și cei de rangul trei, și-au făcut un obicei din a rupe urechile României cu orice ocazie. Principalul cal de bătaie a fost, în permanență, Justiția. Și nu faptul că ea este, totuși, puțin funcțională, ci lupta împotriva corupției. De la Casa Albă, Iohannis transmite că democrația din România a ieșit din copilărie și adolescență și s-a maturizat. Din acest moment, și România mai poate deschide gura în Europa.

 

Lucrurile nu se vor petrece peste noapte. Am constatat, cu bucurie, că președintele Iohannis are sfătuitori de nădejde, sofisticați și democratici, în structurile de securitate. Ce diferență mare față de bastoanele și cătușele de până acum, emblemele Noii Securității! Desigur că funcționarii de la București și politicienii trebuie să treacă printr-un proces de maturizare și chiar pregătire profesională, pentru a înțelege că ei sunt în slujba poporului român, care le plătește salariile și avioanele la business-class și nu sunt doar simple cutii de rezonanță ale funcționarilor europeni.

 

Statele Unite ar aprecia din partea României ca stabilitatea politică să continue. O întâlnire a premierului Grindeanu cu vicepreședintele Pence, cu miniștri de resort și oameni de afaceri din România este foarte probabilă până la toamnă. Donald Trump Junior, care s-a aflat într-o vizita privată, la vânătoare, în România, în luna mai, a fost un excelent avocat al țării noastre în fața tatălui său. Pragmatic, JR pare că a înțeles mult mai repede România profundă decât unii dintre diplomații de profesie acreditați la București. 

Rose Garden a oferit României un lucru fundamental, după epoca Băsescu și post Băsescu: speranța.